Amintirea primei intalniri....efectul

Ca sa nu ramana umbra - am devenit precauta. De la intalnirea cu mine insami nu am mai investit nimic - nici macar o idee. Nu mai puteam visa, pentru ca imaginea cazuse, se sparsese in original. Am ramas suspendata de necesarul Reply mecanic. Fiind o tributara a cordialitatii, nu puteam inchide eu, si nici nu puteam sfarama cu explicatii clare - un soi de simt al datoriei ma tinea captiva intr-o inertie a suportului oferit de sine qua non care ma obliga la politetea de a inapoia ceva pentru ce-ul primit si ma face atenta sa nu calc florile, ca nu cumva sa strivesc de prisos. Astfel, a trebuit sa potrivesc ceva care sa-mi onoreze nevoia de cumsecadenie si-am gasit "comunicarea autentica" resimtita inca de la prima intalnire.

Ar trebui sa slabesc stransoarea...

"Slabeste stransoarea!Da drumul la pumn!"

Cum naiba sa slabesc stransoarea cand m-am nascut cu pumnii si cu dintii stransi!