Capcana trupului tau !

Ce fericire să poţi dormi un somn adânc...

Să uiţi de tine şi de tot ce este-n jur. Să simţi cum timpul se opreşte undeva unde totul este posibil, într-un loc unde pot să te văd, să-ţi vorbesc, să te-aud...

Să simţi că nu există bariere, de timp, de vârstă, de trup, să simt că te apropii de mine, că mă iei lângă tine şi-mi spui :

-Nu vreau să te am doar în gând, vreau să rămâi alături de mine !

Dar eu nu cutez să accept. Prea multe gânduri îmi umblă prin minte. Prea multă raţiune, frică şi o grămadă de socoteli la ce va fi mâine, la ce va fi după... Accept doar ca mâna ta să mă simtă, să caute, întrebând: unde eşti ?
-Aici sunt, lângă tine, răspund, dar fără vlagă.
-De ce te-ascunzi de mine ? Tu m-ai căutat, tu m-ai chemat şi tu eşti cea care susţii mereu în gând că mă doreşti !

Ce fericită sunt că doar visez, că pot să spun sau nu ce gândesc, în lumea visului e totul posibil: să-l cred, să risc şi de ce nu, acum chiar am să accept...

Îi dau prin mâna mea căldura ce mă cuprinde în prezenţa lui, dar n-am curaj să-i spun direct... îl las să simtă... îl las să vadă cât de mult îl doresc.

Acum îndrăznesc să-l privesc, un trup atletic gol e lângă mine. Mă uit în jur şi sper să nu ne vadă nimeni, dar doar e vis, ce-mi pasă cine se uită la mine şi la el ? E visul meu pe care vreau acuma să-l trăiesc. Să am curaj să-l simt aproape de mine, să-i simt sudoarea rece ca un contrast a ceea ce se vede, ochii arzându-i de dorinţa trupului meu.

Accept... şi simt cum încet, încep să mă pierd... în timp, în loc, alături de tine, cu tine, cu mine... Nu ştiu a cui mână sărut, nu simt decât cum mă pierd lângă tine.

Vreau să gândesc dar nu pot, vreau să vorbesc dar sunt mută, vreau să-ţi zâmbesc dar mă pierd căutându-te lângă mine şi te găsesc fericit sărutânu-mă tu pe mine! În sufletul şi-n trupul meu găsesc o parte din tine, vreau să rămâi, să nu pleci, acum mai mult ca înainte vreau să nu pleci... te simt aievea, îţi simt gustul, răsuflarea si şoaptele, le înţeleg, nu mai sunt mută, vreau să-ţi vorbesc, vreau să-ţi zâmbesc, să-ţi mulţumesc c-ai acceptat să-mparţi visul cu mine !

Dar tu-mi şopteşti:
- Eu te-am închis în inima mea... iar trupul meu este capcana ta !

Mă uit la el şi nu-nţeleg... aşa că... prefer să mă trezesc.