Prelungirea perioadei de tranziţie privind libera circulaţie a românilor în Elveţia

Consiliul Federal elveţian a hotărât azi, 4 mai 2011, prelungirea perioadei de tranziţie privind libera circulaţie a românilor în Elveţia până la 31 mai 2014, profitând de posibilitatea de prelungire fără justificare a acesteia.

Textul oficial (în germană, franceză şi italiană) menţionează posibilitatea, binecunoscută deja, de o prelungire suplimentară până în 31 mai 2016, în cazul unor perturbări grave ale pieţei forţei de muncă sau chiar a perspectivei de perturbare.

Se pare că Ambasada României în Elveţia se aştepta la această prelungire, pentru că azi au fost publicate câteva precizări oficiale, pe care le redăm integral mai jos.

"La 4 mai 2011, Consiliul Federal a anunţat adoptarea deciziei de prelungire a perioadei de tranziţie privind libera circulaţie a cetăţenilor români şi bulgari în Elveţia. Conform acordului, Confederaţia Elveţiană urmează să notifice Comisia Europeană, în perspectiva şedinţei de lucru a Comisiei Mixte UE-CH din 25 mai 2011 de la Bruxelles. Precizăm că initiaţiva unui punct de vedere oficial este prerogativa autorităţilor comunitare.

Până la emiterea unui punct de vedere de către Comisia Europeană, Ambasada României în Confederaţia Elveţiană aduce la cunoştinţa cetăţenilor români, cu titlu provizoriu, următoarele:

• În mesajul Consiliului Federal din 4 mai a.c. se arată că, potrivit Acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat de CH cu UE (semnat în 1999, în vigoare din 2002, extins ulterior la RO şi BG la 01.06.2009 prin Protocolul II, în baza aprobării populare la referendumul din 8 februarie 2009), părţile contractante au posibilitatea să menţină, cu titlu temporar, restricţii naţionale privind accesul pe piaţa internă a muncii pentru o perioadă de maximum şapte ani.
• Menţinerea restricţiilor privind accesul pe piaţa muncii din CH pentru cetăţenii români şi bulgari este prevăzută până cel târziu la data de 31 mai 2014, permiţând astfel menţinerea aplicării principiului naţional (favorizarea lucătorilor indigeni), a contingentelor anuale şi a unor măsuri de control aferente (privind salarizarea, condiţiile de muncă etc).
• Decizia nu se aplică şi persoanelor care desfăşoară o activitate independentă, care vor beneficia de liberă circulaţie începând cu 1 iunie 2011.
• Conform datelor disponibile, în primul an (iunie 2009 – iunie 2010), permisele de lung sejur (peste 12 luni) pentru BG şi RO (în număr de 362) au fost epuizate, iar în cazul celor de scurtă durată (în număr de 3620), gradul de solicitare a fost de 90%. Pentru al doilea an (iunie 2010 – iunie 2011), previziunile autorităţilor elveţiene converg către un grad de solicitare de 100% pentru ambele categorii de permise (nu există încă date consolidate).
• Cererea de forţă de muncă din RO şi BG s-a manifestat, în principal, în sectorul serviciilor (76% din permise), îndeosebi industria ospitalităţii, mai puţin în sectorul primar (17% din permise).
• La data de 31 decembrie 2010, în Confederaţia Elveţiană erau înregistraţi 8.690 de cetăţeni români şi bulgari, rezidenţi cu permise de lung sejur (din care 5.845 cetăţeni români), ceea ce reprezintă 0,8% din totalul rezidenţilor permanenţi în CH, din UE-27 şi AELS.
• Din totalul rezidenţilor români în CH, ponderea persoanelor active pe piaţa forţei de muncă locală este foarte redusă (cca. 0,2%).
• În ceea ce priveşte rata şomajului în CH, în luna martie a.c. aceasta s-a cifrat la 3,4%, în diminuare cu 0,2% comparativ cu luna anterioară. Raportat la perioada similară a anului trecut, numărul şomerilor s-a redus cu 31.127 persoane, ceea ce reprezintă o scădere cu  -18,7%.
• Având în vedere aceste date, şi luând în considerare că nu au fost epuizate în întregime contingentele pentru UE2, Ministerul Afacerilor Externe al României consideră că experienţa aplicării Acordului de liberă circulaţie UE-CH la UE2 recomandă, de fapt, eliminarea unor măsuri restrictive începând cu data de 1 iunie 2011.
• Prioritară pentru cetăţenii români este recunoaşterea integrală a calificărilor profesionale.
• De aceea, ne exprimăm încrederea că angajamentul Elveţiei de aplicare uniformă a Acordului de liberă circulaţie va fi onorat, îndeosebi în ce priveşte recunoaşterea tuturor calificărilor profesionale, fără deosebire de naţionalitate între cetăţenii UE.

Ca poziţie de principiu, România consideră oportună acordarea de către Elveţia a unui tratament cetăţenilor români similar cu cel aplicat tuturor celorlalţi cetăţeni comunitari la o dată cât mai apropiată."