De-a „baba-oarba” prin statistica elvețiană. Prima parte

De-a „baba-oarba” prin statistica elvețiană. Prima parte

Trimis de Giorgia la Dum, 03/16/2014 - 12:34

Obișnuită cu știrile din presa elvețiană despre  români, știri preponderent negative, trebuie să recunosc că orice informație media, fie ea și negativă, o apreciez dacă este susținută de date clare, obiective, statistice.  Mă irită lipsa informațiilor pozitive despre români, mai ales că ele există, dar se pare că elementele negative sunt mai bine vândute ca cele pozitive. Nu e nimic nou în această constatare, poate doar următorul aspect.

 

Românii sunt mai mereu menționați în diverse articole când este vorba de a fi interpretate anumite statistici. De ce mereu românii? De ce mereu într-o formă negativă? Și nu în ultimul rând, dacă tot se face referire la ei, de ce nu se face o analiză în ansamblu, de ce (mai) mereu această analiză este strict parțială?

 

În descrierea de mai jos, veți regăsi argumentul forte care a determinat înființarea Secțiunii politice a Casei românilor din Elveția: www.casa-romanilor.ch/politica-in-elvetia. Nimeni nu-și dorește să ascundă sub un preș de anticariat realitatea, uneori sumbră, a interacțiunii dintre –unii!- români și elvețieni. Dimpotrivă, dacă neplăcerile semnalate sunt argumentate, sunt dovedite statistic sau prin comunicate oficiale, atunci vom încerca să înțelegem disfuncționalitatea creată și, cu ajutor din partea ambelor părți, vom încerca să găsim soluții. Chiar dacă unele soluții vor rămâne la nivel de „exprimare a unei opinii” , totuși prin acea exprimare dovedim că nu suntem indiferenți.

 

În cele ce urmează am ales două exemple. Primul îl voi menționa doar pe scurt deoarece face obiectul unei analize mai ample, analiză ce va apărea publicată separat. Cel de al doilea exemplu, este unul recent descoperit de mine, deci datele pe care am reușit să le acumulez necesită completare.Totuși ca să nu obosesc cititorul, dar nici ca să ciuntesc informația, am ales ca primul exemplu să-l dezvolt în prima parte a articolului cu titlul "De-a baba oarba", iar pe ce-l de-al doilea evident în partea a treia. Nu, nu a treia, ci a doua; v-am testat doar spiritul de observație...

 

Primul exemplu este luat din datele statisticii criminalității vs statistica populației:

 

După cum am mai atras deja atenția în alte articole, statistica criminalității din Elveția cuprinde o rubrică clar definită a acuzațiilor după naționalitate și permisul de ședere al persoanelor acuzate. Și în acea statistică, la fel ca și în cel de-al doilea exemplu pe care-l voi da, cifrele sunt corect folosite. Astfel, iau exemplu anul 2012 dar cumulez cifra românilor cu a bulgarilor, deoarce în majoritatea articolelor media, când se aduc ca sursă a informației datele publicate oficial, uneori – în funcție de context – românii și bulgarii sunt analizați separat, alteori împreună, menționată fiind forma de UE-2, adică România și Bulgaria.

 

Din statistica  populației  2012 aflăm:

 

În Elveția erau înregistrați 2.125 români stabiliți cu un permis de ședere sub 12 luni și 8.578 români stabiliți cu permise de ședere peste 12 luni.

  • Total 10.703 români stabiliți în Elveția cu un permis de ședere, indiferent de care.

Tot în aceași țară erau înregistrați 788 de bulgari cu un permis de ședere sub 12 luni și 4.429 bulgari stabiliți cu permise de ședere peste 12 luni.

  • Total 5.217 bulgari stabiliți în Elveția cu un permis de ședere, indiferent de care.

 

Adunate avem 10.703 români și 5.217 bulgari în 2012 în Elveția, respectiv 15.920 cetățeni UE-2.  Această adunare ne este foarte utilă  în primul dar și în cel de-al doilea exemplu pe care l-am ales spre a exemplifica jocul de-a baba-oarba între cifrele și articolele din media.

 

 

Din statistica criminalității anului 2012, aflăm:

 

 

În primul rând criteriul de selecție: elvețieni și străini. Apoi, străinii la rândul lor apar  în rubrica „stabiliți permanent” și în rubrica  „alți străini“ unde – și aici atenție!- în categoria „alți străini” intră și cetățenii celor două țări UE-2 care se află pe teritoriul Elveției fie ilegal, fie temporar, fie ca turiști, deci fără o viză sau un anume fel de permis de ședere, deci fără să apară în cifrele din prima categorie a statisticii prezentate de mine, respectiv cea a populației. Totuși o suprapunere există la persoanele cu permis L sau G care apar incluse în ambele categorii.

 

Astfel, dintr-un total de 10.703 de români în Elveția, 2.475 au încălcat dreptul penal elvețian. Puțin peste 20%.

  • Cu toate acestea, doar 84 dintre ei sunt români cu permis de ședere peste 12 luni, deci posesorii unui permis B sau C !!

În ceea ce-i privește pe bulgari, situația este aproape la fel, doar cifrele diferă, respectiv din acel total al anului 2012 de 5.217 - bulgari stabiliți în Elveția – 595 au încălcat dreptul penal elvețian. Puțin peste 10%.

  • Cu toate aceste, și în cazul lor, doar 39 dintre ei sunt bulgari cu permis de ședere peste 12 luni!

 

 

Concluzie:

 

În germană se numește „Verzerrung der Daten“  în română se vorbește despre erorile care denaturează realitatea statistică. Aceste erori sunt de obicei cunoscute mai ales de cei care lucrează în domeniu, deci când intenționezi ca ziarist să scoți în evidență că o anume grupă de străini, iese în evidență cu cine știe ce poznaie, atunci corect ar fi să iei acele date în ansamblul lor, și nu doar procentual unde o afirmație de genul:

 

"Cetățenii UE-2 stabiliți în Elveția cu permise sub 12 luni încalcă dreptul penal elvețian în procent de  peste 100% !"  Da, afirmația ar fi corectă chiar dacă la prima vedere dubioasă și totuși în același timp eronată, dovadă calculul :

RO - 2.384 + BG - 555 din cifrele statisticii criminalistice /categoria „alți străini” = 2.939 și

RO - 2.125 + BG – 788 din cifrele statisticii populației / categoria „permise sub 12 luni” = 2.913

Este adevărat, nu știu ce jurnalist ar avea curajul să publice un titlu așa de dubios, cum am optat eu câteva rânduri mai sus, totuși astfel de conexiuni se fac permanent. Nicăieri, și urmăresc de 4 ani tematica criminalității, nu este scos în evidență un fapt clar:

  • Cetățenii celor două țări UE-2,respectiv românii și bulgarii, stabiliți în mod legal în Elveția, cu un permis de scurtă sau de lungă durată, nu ies cu nimic mai mult în evidență decât o fac și alții, fie elvețieni sau cetățeni de alte naționalități.
  •  

Și uite așa, mai bade, române plecat pe melaguri helvete, atât vecinul cât și angajatorul tău are o percepție falsă despre tine, ba despre noi, cei de aici. Percepția lor este susținută de cifre publicate statistic în mod corect. Nu este acesta, un motiv destul de concret, de-a ne uni forțele în a aduce fraților noștri elvețieni puțină lumină în regula jocului "de-a baba oarba prin statistici elvețiene"? 

 

Un exemplu comparativ, Portugalia, unde:

 

În anul 2012 se aflau în Elveția aproximativ 240.000 de cetățeni portughezi. Acuzați de încălcarea dreptului penal elvețian au fost 3.382 din care – de reținut! – 2.900  cetățeni cu permise de ședere peste 12 luni! Întrebarea mea, banală poate, cât de des ați citit articole în presa elvețiană despre bande sau acte ilegale ale portughezilor în comparație cu cele despre români? Mai ales când este vorba de grupa care conduce lista acestei, celebre de acum, statistici criminalistice a Elveției! Potugalia locul unu, Italia locul doi, Serbia- Montenegro locul trei, Germania patru și România cinci. Bulgaria ocupă locul 19.      Notă: românii sunt primii în categoria criminalitate turistică (cifra celor cu permise sub 12 luni în Elveția sau ilegali, sau turiști )

 

De ce am descris aceste denaturări și discrepanțe în interpretare și intenție? Am citit de curând un articul cu titlul: „Welche Nationalitäten wie häufig arbeitslos sind” - "Ce naționalități și cât de des sunt șomere" - publicat  în Tages Anzeiger  la data de 07 martie 2014, unde românii, adevărat de mână cu bulgarii, fac obiectul unei impacientări teribiliste, chiar dacă destul de neutral formulată de autor, prin care se demonstrează o creștere dubios de mare a cifrei șomerilor în rândul celor două categorii: români și bulgari! Cine a citit deja articolul poate s-a întrebat pe drept, oare așa să fie?

 

Acelora le răspund: da, este așa, dar nu cum se sperie autorul și cum ar putea să reiasă din titlul, ci cu mult mai nevinovat și absolut normal. Pe scurt: dintr-un total de aproximativ 16.000 (rotunjit) de cetățeni UE-2 (români și bulgari) cam 692 erau șomeri în luna februarie 2014. Ținând cont de faptul că datele statistice referitoare la numărul populației stabilite în Elveția nu vin pe tavă în fiecare an, de aceea am spus aproximativ, pentru că tabelul din 2012 este ultimul publicat cu datele populației. De altfel autorul menționează acest deficit în datele prezentate, totuși articolul său prin prisma conținutului, este unul dintre articolele cele mai vizionate.

 

Acest articol face obiectul celui de-al doilea exemplu, cu el voi reveni în materialul următor, adică în: "De-a baba oarba prin statistica elvețiană. Partea a doua" sau cum poți strica imaginea unei grupe de străini fără ca măcar să vrei să faci acest lucru...

 

Notă: Materialul Tages Anzeiger la care voi face referire este:

 

http://blog.tagesanzeiger.ch/datenblog/index.php/818/welche-nationalitaeten-wie-haeufig-arbeitslos-sind

 

 

Giorgia Seeholzer, Lucerna

 

Add comment

Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii

 


 Despre noi    Termeni de utilizare    Abonarea la ştiri    Donaţii    Implică-te şi tu!    Contact         Hosting by