Skip to main content

Din dragoste şi... cu cele mai bune şanse

Din dragoste pentru arta cinematografică românească şi, de ce nu, cu cele mai bune şanse, două lungmetraje româneşti vor participa anul acesta la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno. Este vorba de "Crulic - Drumul spre dincolo" de Anca Damian şi "Din dragoste, cu cele mai bune intenţii" de Adrian Sitaru, alături de o coproducţie româno-italiană "Şapte opere de milostenie/Sette opere de la misericordia" de Massimiliano şi Gianluca de Serio.


Ediţia din acest an, a 64-a, are loc în perioada 3-13 august. Pe parcursul festivalului vor fi proiectate peste 280 de filme, la eveniment fiind aşteptaţi peste 150.000 de spectatori şi 870 de jurnalişti.

 

Prezenţa românească la Locarno nu se opreşte doar la prezentarea peliculelor amintite mai sus. Marian Crişan  a fost recompensat, anul trecut, cu patru premii la Festivalul de la Locarno  pentru filmul "Morgen" - cu scurtmetrajul "Camelia", în secţiunea Corti d'autore.
 
„Din dragoste, cu cele mai bune intenţii“ se numeşte  povestea lui Alex Bogdan Dumitrache, un personaj destul de nevrotic, care conferă tensiunea necesara dramei. După ce mama lui (Nataşa Raab) este internată în spital în urma unui accident vascular cerebral, viața lui Alex deraiază din zona normalului. La spital, Alex interacţionează cu tot felul de personaje şi evenimente surprinzătoare. Alex va fi captivul noii situaţii, din care va încerca să evadeze, va face o serie de greșeli și totul din dragoste, cu cele mai bune intenții. Din distribuție mai fac parte Marian Râlea și Alina Grigore. Filmul va fi prezentat în această toamnă şi în România.
 
„Şapte ore de milostenie” este regizată de fraţii de Serio, care s-au făcut deja remarcaţi pentru scurtmetrajul „Zakaria”, nominalizat la European Film Awards. Filmul este o coproducţie între La Sarraz Pictures (Italia) şi Elefant Film (România). Dacă Alex greşea din dragoste, povestea Luminiţei (Olimpia Melinte) din  „Şapte ore de milostenie” ne vorbeşte despre o adolescentă care trăieşte clandestin în Torino şi este dispusă să facă orice pentru a supravieţui. Tânăra îl întâlneşte pe Antonio (Roberto Herlitzka), un bătrân care se află în faza terminală a unei boli grave. Bazele trăirilor dramatice sunt şi aici deja stabilite.

 
Să sperăm că mesajul dragostei pentru minunata artă cinematografică va aduce şanse de premiere celor două filme româneşti, fără a fi necesar a se apela la nici o oră de milostenie din partea juriului.

 

Simona Anomis, Thun