Fasnacht în Luzern

Fasnacht în Luzern

Trimis de Laura la Mie, 02/25/2004 - 22:59
Fasnacht_2.jpg

Păşind în noul an, cu speranţă şi bună dispoziţie, elveţienii din zona germană încep din timp pregătirile pentru Marea Sărbătoare: Carnavalul (germ. Fasnacht). Magazinele sunt în întregime redecorate, monştri, clovni, vampiri, trompete, peruci, măşti care mai de care mai hidoase, costume de epocă, cowboy, extratereştri, o întreagă gamă de cosmetice special destinate marelui eveniment iau locul îngerilor, renilor şi moşnegilor de Crăciun. Cu mic cu mare, elveţienii - şi nu numai – pornesc în goană după un nou costum, pentru un nou Carnaval. Nu puţini elveţieni sunt cei care preferă ca în aceste zile să nu lucreze; oficial însă cele şase zile de carnaval sunt lucrătoare. Astfel îşi rezervă din timp un binemeritat concediu de... Carnaval.

 

Carnavalul din Lucerna este cu siguranţă unic prin manifestarea sa primitivă, în forţă, însoţit de ritmuri de fanfară cacofonice şi cât se poate de false. Veţi auzi însă cu siguranţă o mulţime de piese celebre, chiar şi piese de actualitate cântate cu măiestrie de orchestre de fanfară. Atmosfera este de-a dreptul irezistibilă, ritmul îţi intră încet, încet în sânge şi te vei trezi dansând.

 

Carnavalul în Elveţia se sărbătoreşte de asemenea în Basel (1-3 martie 2004) şi în Berna (26-28 februarie 2004), perioada desfăşurării este însă mai scurtă (doar trei zile).

 

Această grandioasă sărbătoare ce zguduie întregul oraş timp de şase zile are de fapt doar trei zile oficiale: „Joia murdară“ (Schmotzig Donnschtig), următoarea zi de luni este cunoscută sub numele de „Lunea Grasă“ (Güdis Määntig) şi, în sfârşit „Marţea Grasă“ (Güdis Määntig). Vinerea, sâmbăta şi duminica nu sunt considerate zile oficiale de carnaval, cu toate că petrecerea este în toi, barurile şi cluburile sunt deschise până târziu, au loc tot felul de concerte live etc. De ce însă aceste zile sunt denumite „grase“, respectiv „murdare“ ? Prin tradiţie, carnavalul elveţian este unul cu multe calorii - mâncăruri tradiţionale (Ziegerkrapfen, Schenkeli, Chneublaetze) şi, binenţeles, să nu uităm delicioasele prăjituri de carnaval (Fasnachtsküechli).

 

   Imagini de la Fasnacht Lucerna Imagini de la Fasnacht, Lucerna

 

În anul 325, Consiliul de la Niceea a fixat Paştele în prima duminică după începutul primăverii; duminica precedentă este Duminica Floriilor - Intrarea Domnului în Ierusalim. „Miercurea cenuşei“ face parte din cele 40 de zile de post, iar zilele ce preced Miercurea Cenuşei sunt zilele de Carnaval, conform unei legi cantonale.

Eroul carnavalului este Fritschi (diminutivul lui Fridolin), cunoscut încă din secolul al XV-lea, sfântul patron al regiunii Glarus. De secole familia Fritschi defilează, acompaniată de un cortegiu, într-un car alegoric. Dacă în trecut tematica carnavalului era una patriotică, istorică sau folclorică, astăzi satira domină întreaga manifestare.

 

La început, acest carnaval era un protest popular, iar după Reformă astfel de festivaluri au fost interzise.

În trecut, acest Fritschi împreună cu soţia lui, Fritschene erau reprezentaţi la carnaval prin două păpuşi de paie, care astăzi sunt înlocuite de două personaje costumate.

 

Joia murdară, ora 5 dimineaţa: „jocul“ începe în Oraşul Vechi (centrul şi totodată partea istorică a oraşului). Soţii Fritschi se ivesc la una din ferestrele Primăriei, mulţimea îi aclamă, iar o lovitură de tun ne anunţă că oficial distracţia a început. Tatăl lui Fritschi, respectiv Maestrul cortegiului (Zunftmeister) este cea mai importantă persoană a oraşului Lucerna pe toată perioada Carnavalului şi este ales o dată pe an. Acest Maestru defilează împreună cu cortegiul său prin oraş, salutând mulţimea şi aruncând cu portocale şi bomboane.

 

   Imagini de la Fasnacht Lucerna Imagini de la Fasnacht, Lucerna

 

Trupe de muzicieni mascaţi şi costumaţi ce cântă la tromboane, trompete şi instrumente de percuţie, acrobaţi, dansatori împânzesc străzile din centrul oraşului. Elementul-cheie al zilei este „Fritschi Parade“, parada în care se aruncă cu dulciuri şi kilograme de confetti în mulţimea de curioşi.

 

Este aproape imposibil să nu fi cuprins de ritmurile fanfarelor, de entuziasmul şi gălăgia ce sparge monotonia oraşului pe timp de iarnă; şi să nu vă miraţi dacă dimineaţa la prima oră veţi întâlni, în această perioadă, în staţia de autobuz, un copac somnoros cumpărându-şi un bilet sau un saltimbanc aşteptând cuminte pe bancă autobuzul în drum spre serviciu. În autobuz însă varietatea costumelor abundă, şi nimeni nu se va uita chiorâş nici măcar la perechea de bătrânei mascaţi în monştri.

 

Primele orchestre de fanfară ale carnavalului au fost fondate în 1950. Pe lângă acestea însă veţi întâlni şi grupuri mai mici sau chiar solitari deghizaţi, pictaţi pe faţă, care fac o sumedenie de ghiduşii, farse sau renumitele „statui“ care pur şi simplu… stau: sunt de obicei fardaţi şi îmbrăcaţi complet în alb, nu se mişcă, nu clipesc, iar când te aştepţi mai puţin, prin mişcări rapide şi sigure, te vei trezi, spre exemplu, fără pălărie sau îţi vor fura şi fuma ţigara pe care tocmai ţi-ai aprins-o.

 

Ultima zi a carnavalului de anul acesta este marţi, 24 februarie 2004, când la ora 19:30 va începe marea finală a trupelor de monştri. Circulaţia este parţial oprită în oraş, mulţi elveţieni, dar şi turişti de pretutindeni vin din timp la ultima reprezentaţie, veselia este la maxim, chioşcurile sunt deschise toată noaptea, berea curge, iar mirosul de cârnaţi albi prăjiţi la grătar te ademeneneşte rapid, şi nu vei rezista mult timp până să îi comanzi. Concertul trupelor de monştri (Monsterkonzert) va defila cu mare tam-tam pentru ultima oară în acest an, după care peterecerea se prelungeşte până în zorii zilei următoare. Dis-de-dimineaţă începe curăţenia pe străzile Lucernei - încă bântuite de petrecăreţi îmbrăcaţi în costume trăznite, pictaţi pe faţă, ce servesc încă o bere la micul dejun.

 

Aşadar elveţienii întâmpină primăvara cu mare fast, o cinstesc aşa cum se cuvine, o colorează – costumele de Fasnacht sunt destul de stridente – petrec şase zile în veselie şi bună dispoziţie. Apreciat şi pozat de asiatici, idolatrizat de elveţieni (Fasnacht ist die allerschönste Jahreszeit), Carnavalul din Lucerna este unul din evenimentele cele mai populare din Elveţia.

 

Luzern sau inima Elveţiei - cum ar spune cu mândrie un locuitor al superbului oraş - devine cu siguranţă în această perioadă de mare sărbătoare populară, capitala Elveţiei. Primăvara se aproprie, iar Carnavalul tocmai a început: Ich wünsche allen eine rüdige schöne Fasnacht !

 

 

 


 Despre noi    Termeni de utilizare    Abonarea la ştiri    Donaţii    Implică-te şi tu!    Contact         Hosting by