Încă o gafă a unei prese de lume a treia

Încă o gafă a unei prese de lume a treia

Trimis de Giorgia la Joi, 06/30/2011 - 22:48

Răsfoind presa din România, am dat peste un articol care mi-a demonstrat, pentru a câta oară?, că dorinţa de afirmare a unora este din ce în ce mai mult asimilată prostiei. A scrie un articol ce doreşte să „şocheze”, folosindu-te în mod evident de informaţii greşit interpretate, dă dovadă nu doar de comoditate intelectuală ci pur şi simplu de prostie.
 
Este vorba de articolul domnului Alexandru Mateescu cu titlul „Gafă diplomatică a ambasadorului român la Berna” apărut în Jurnalul Naţional la data de 30 iunie 2011.
 
În articolul din Jurnalul Naţional sunt menţionate două surse din cotidianul Le Temps, ale aceluiaşi autor - domnul Bernard Wütrich. Aceste articole, către care se face trimitere, fac demonstraţia clară nu a unei gafe diplomatice ci a incompetenţei profesionale a domnului Mateescu. Fără a mai da citire  informaţiei trunchiate şi rău voitoare a ziaristului Jurnalului Naţional, am recitit cele două articole şi surpriză adevărul este cu totul altul. „Mergând înapoi pe firul evenimentelor” cronologia evenimentelor arată cam aşa:
 
În 15 martie, ambasada României în Elveţia a depus o cerere la Departamentul Federal de Externe (DFAE) de deschidere a unui consulat onorific la Lausanne.

În data de 6 aprilie, DFAE a solicitat informaţii suplimentare referitoare la acest subiect, indicând, în acelaşi timp reglementările elveţiene privind funcţionarea consulatelor onorifice în Elveţia.
 
După câteva săptămâni, mai precis în 10 mai, Ministerele de externe român şi elveţian au marcat la Bucureşti şi Berna 100 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Aici, la Berna, la invitaţia ambasadorului român, a avut loc o întâlnire „vin d'honneur”, cu o serie de ziarişti printre care şi domnul Bernard Wütrich (programul manifestărilor ce au loc în Elveţia cu ocazia sărbătoririi Centenarului diplomatic româno-elveţian)
 
Astfel, în 12 mai apare primul articol al domnului Wütrich în care este, printre altele, menţionată şi intenţia României de a deschide un consulat onorific la Lausanne. De la o cerere depusă până la definitivarea unei decizii, România respectiv reprezentatul acesteia la Berna, menţionează aşa cum este de altfel corect, intenţia şi nicidecum „deschiderea”. Intenţia deschiderii acestui consulat onorific este apreciată de ziaristul elveţian ca fiind o realizare pe teren politic mult mai importantă, acest consulat urmând să reprezinte interesele cetăţenilor români din zona vorbitoare de limbă franceză a Elveţiei, alături de consulatele onorifice din Zürich, Geneva şi Lugano, în contextul în care România se vede confruntată cu o criză de încredere a polpulaţiei helvete datorată mediatizării problemelor provocate de ţigani şi de prelungirea perioadei de tranziţie a acordului de liberă circulaţie încheiat între România şi Elveţia.
 
În data de 13 mai, preşedintele României recheamă în ţară, prin decret prezidenţial, 17 ambasadori, printre aceştia aflându-se şi ambasadorul român la Berna, domnul Ionel Nicu Sava. După o scurtă socoteală a perioadei de investitură, aş spune că această (re)chemare a avut loc la termen.
 
La sfârşitul lunii iunie (28 iunie), domnul Wutrich, în contextul vizitei la Bucureşti a preşedintei Confederaţiei Elveţiene, Micheline Calmy-Rey, scrie un articol în care, cu părere de rău, anunţă întârzierea deschiderii consulatului onorific din Lausanne. Articolul scoate în evidenţă câteva aspecte pe care se pare ca domnul Mateescu le-a dat un ignore vizibil:

  • Autorul menţionează, clar, că decizia de rechemare a ambasadorului român riscă să provoace întârzierea deschiderii consulatului onorific din Lausanne.
  • Această suprapunere de demersuri, pe de o parte rechemarea Şefului de Misiune, pe de alta cererea depusă de ambasadă pentru deschiderea consulatului onorific, vine într-un moment destul de dificil, postul consular al Consulatului din Geneva fiind vacant de când domnul Pierre Hiltpold a încetat să-şi exerseze funcţia.
  • O posibilă explicaţie a întârzierii raspunsului ambasadei României de la Berna la scrisoarea primită în data de 6 aprilie din partea DFAE o oferă chiar autorul articolului (din Le Temps 28 iunie)  domnul Wütrich: „Or, l’ambassade n’a, à ce jour, pas répondu à la requête du DFAE. Il faudra sans doute attendre la nomination d’un nouvel ambassadeur, attendue dans un délai de deux mois, pour que le dossier progresse.“. Fără îndoială, se aşteaptă investirea noului ambasador, ce ar urma să aibă loc în decurs de două luni, pentru a se continua demersurile începute.

 

Toate aceste informaţii sunt puse la dispoziţia publicului prin surse de informare deschise. Nu în ultimul rând, artiolul tendenţios, arogant şi lipsit de profesionalism al domnului Mateescu, se bazează pe doar două articole, şi acelea înţelese greşit. O fi de vină limba franceză...
 
Realitatea însă este:
 
Atât Ministerul român de externe cât şi ambasada României la Berna nu au publicat nimic oficial din care să reiasă anunţarea deschiderii unui consulat onorific la Lausanne. Cu siguranţă va apărea un astfel de anunţ, atunci când demersurile vor fi finalizate. Singurul element comun între menţionarea intenţiei de deschidere a unui consulat onorific şi vizita Preşedintei Confederaţiei Elveţiene Micheline Calmy- Rey este:
 
„La présidente de la Confédération Micheline Calmy-Rey se rend à Bucarest jeudi. Il n’est pas prévu que la patronne du DFAE se prononce à cette occasion sur ce consulat, ce qui ne veut pas dire que la question ne sera pas abordée. Les discussions porteront en revanche sur les problèmes bilatéraux. La prolongation du délai transitoire pour la libre circulation des citoyens roumains, décidée en mai par le Conseil fédéral, et la contribution suisse à l’élargissement de l’UE sont deux de ces thèmes“ - "Nu este prevăzut un dialog pe tema consulatului dar asta nu înseamnă că acest subiect nu va fi abordat. Dialogul urmând a avea ca punct central problema  termenului de prelungire privind acordul liberei circulaţii încheiat între cele două ţări şi contribuţia Elveţiei la extinderea UE."
 
contextul politic în care are loc această iniţiativă respectiv vizită oficială.
 
Apoi, repetând şi eu la rându-mi după domnul Mateescu, ca să-mi fie uimirea şi mai mare, citesc: "Preşedinta Elveţiei are delicateţea – scrie articolul – de a nu aborda subiectul în convorbirile de la Bucureşti. "
 
Franceza mea nu e bună, dar a unui ziarist care se doreşte a fi un bun analist pe probleme internaţionale ar trebui să nu scârţâie...
 
Dacă domnul Mateescu şi-ar face temele la fel de bine precum ambasadorul român în Elveţia, atunci ar accesa mai des articolele pe teme financiare respectiv contractele semnate între Elveţia şi România, ultima beneficiind de curând de 181 milioane de franci elveţieni în contextul programului de cooperare şi susţinere româno–elveţian.
 
Ultima remarcă aş face-o cu referire la ultima frază a articolului domnului Mateescu: „Dar care e reacţia MAE faţă de aceste persoane nepricepute care se doresc diplomaţi ? Nu ar trebui ei să răspundă pentru deserviciile pe care le fac ţării, ce îi plăteşte cu bani grei ?
 
Un răspuns al MAE la întrebări nefondate ar demonstra lipsa de preocupare a acelui minister. Afirmaţia despre nepriceperea ambasadorului român ar trebui argumentată, altfel, măcar din bun simţ, aş trimite acum, o scrisoare prin care să-mi cer scuze pentru incompetenţa de care am dat dovadă. Iar în ceea ce priveşte imensa suma de bani ce o primeşte un ambasador, remuneraţia oficială este în jur de 8.000 lei. În franci elveţieni cam 2.500- estimativ.
 
Mă întreb, câţi dintre cititorii români ai Jurnalui Naţional vor avea interesul, dispoziţia şi curiozitatea să verifice informaţiile scrise de domnul Mateescu ?

Nu de alta, dar gafa e a celui care dă cu pietre în oamenii care nu au ieşit cu nimic negativ în evidenţă !
 
Giorgia Seeholzer, Lucerna
 

Add comment

Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii

 


 Despre noi    Termeni de utilizare    Abonarea la ştiri    Donaţii    Implică-te şi tu!    Contact         Hosting by