Limba română îşi face carte de vizită la Universitatea din Zürich

Universitatea din Zürich a găzduit, la sfârşitul lunii martie a acestui an, un eveniment primordial pentru arealul romanofon şi pentru vorbitorii de limbă română.

 
Nenumăratele colocvii internaţionale, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice desfăşurate cu o frecvenţă dinamică în Europa au demonstrat că necesitatea explorării romanisticii (pe lângă germanistică, americanistică şi hispanistică) este imperioasă. Este îmbucurător faptul că multe dintre secţiunile şi direcţiile ştiinţifice din cadrul conferinţelor internaţionale sunt moderate în limba română; o mare parte dintre participanţi şi referenţi participă cu elan, manifestându-şi opiniile şi sugestiile în limba română.

 
Limba română vrea să-şi facă carte de vizită şi în Elveţia. Universitatea din Zürich, fiind singura instituţie din Elveția unde pot fi urmate şi absolvite cursuri superioare de limbă română, a oferit spaţiu pentru cercetare şi creştere ştiinţifică în domeniul romanisticii şi a studiilor sud-est europene, susţinând deschiderea oficială a Lectoratului "Dimitrie Sturdza". Prinţul Dimitrie Sturdza, fondatorul acestui proiect de mare anvergură, va dona, timp de 5 ani, 60 000 de franci elveţieni, pentru ca un om de știință din România, în decursul unui semestru, să predea cursuri în limba română, unde să fie abordate nu atât perspective lingvistice, ci şi etnice, culturale, istorice, geografice, politice, societale etc.
 
Rectorul Universităţii din Zürich, prof. univ. dr. Andreas Fischer, şi decanul Facultăţii de Filosofie şi a Seminarului de Romanistică, prof. univ. dr. Bernd Roeck, au salutat auditoriul, în componenţa căruia se înregistrau circa 40 de persoane (cadre universitare, studenţi, reprezentanţi ai diferitelor comunităţi şi asociaţii româneşti şi moldave din Elveţia, diplomaţi). Consulul onorific a României la Zurich, Ştefan Dimitri Ferdinand Sturdza, a reliefat şi prestanţa academică întru dezvoltarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană. Nu putea râmâne intact nici subiectul Republicii Moldova, abordat cu spirit din punctul de vedere al culturii, tradiţiilor şi menţinerea acestora, precum şi transmiterea valorilor generaţiilor în creştere.

 
Primul colaborator al Ambasadei României în Elveţia, Claudiu M. Florian, a dat citire mesajului din partea ambasadorului României în Elveţia, Ionel Nicu Sava: la 9 mai vor fi marcaţi 100 de ani de relaţii diplomatice România şi Elveţia. Cu acest prilej, se va miza şi în continuare pe legăturile indisolubile universitare româno-elveţiene, la fel, pe importanţa şi primatul Catedrei de Romanistică în extinderea cunoaşterii valorilor, tradiţiilor, civilizaţiei româneşti în plenitudinea sa.

Ceremonia de deschidere a lectoratului a adunat oameni de ştiinţă din România şi din Elveţia: prof. univ. dr. Alexandru Gafton, şeful Catedrei de Limba Română şi Lingvistică Generală (fiind totodată şi primul pofesor care a câştigat bursa oferită), lector univ. Meda Gabriela Gautschi, Seminarul de Romanistică a Universităţii din Zürich, prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii ,,Al. I. Cuza” din Iaşi.
 
Domnul profesor Alexandru Platon a ţinut un referat despre metafora „corpului politic“ din perioada bizantină şi din cultura medievală a Occidentului. Un tratat ştiinţific demn de apreciat şi provocator la discuţii, acestea fiind încununate de un Apéro la finele manifestării.

Conversaţii interesante a trezit şi prezenţa distinsei şi nobilei doamne, principesa Nina-Irina, soţia principelui Ştefan Dimitrie Ferdinand Sturdza. Zâmbetul călduros, prietenia şi deschiderea sufletească, modestia şi eleganţa principesei au creat o atmosferă plăcută la Universitatea din Zürich, fapt ce a demonstrat, o dată în plus, că aceste trăsături ne caracterizează pe noi toţi – români de pretutindeni!

Petalele din buchetul imens de flori înmânat distinsei principese emană şi acum în biroul meu de lucru prospeţimea şi subtilitatea acelei discuţii pa marginea cărţii ,,Suisses en Roumanie” de Claudia Chinezu cu o prefaţă de Ştefan Sturdza (Fondation Sturdza und Weidmann, 2002, Fribourg Suisse, ISBN 2-9700347-0-0). Cartea merită a fi citită, căci e un motiv în plus de a ne regăsi şi de a ne îndemna la unire: "Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română...!”


Aliona Dosca, doctor în ştiinţe, cercetător ştiinţific (Universitatea Lucerna)
comitetul de conducere (Comunitatea moldavă în Elveţia)

La realizarea acestui material au contribuit:

- Aliona Dosca, Lucerna - text şi imagini
- Adela Corjin, Schwyz - text şi imagini
- Giorgia Seeholzer, Lucerna - traducere
- Ruxandra Balea, Zürich - imagini