Skip to main content

Mărţişor la Neuchâtel

Începutul primăverii a fost serbat şi în acest an de către români, cu multă căldura în suflet ! Petrecerea de la Neuchâtel, organizată de Centrul Cultural Român din localitate (CCRN), cu activităţi frumoase şi savuroase presărate pe tot parcursul zilei de 28 februarie, până spre miezul nopţii, a reunit în Casa Vallier din Cressier, mai bine de o sută de participanţi. Şi-au dat mâna şi au împărtăşit voie bună invitaţi din Neuchâtel, precum şi alţii, veniţi mai de departe, din Zürich sau Geneva, Fribourg, Berna, Lucerna, şi chiar din California. Prezenţa Ambasadei României în ţara cantoanelor, devenită tradiţională în ultimii ani, a fost asigurată de către ataşata culturală, Mihaela Feher, un oaspete plăcut membrilor CCRN.

În grupuri mai mari sau mai mici, românii, împreună cu elveţienii, s-au dedat fie artei culinare, mai de dimineaţă, sub îndrumarea pricepută a Teodorei Dascalu, fie vizionării de filme româneşti, după-amiaza, fie muzicii şi dansurilor tradiţionale şi nu numai, întreaga seară. Rezultatele acestor activităţi au putut fi văzute şi gustate în voia bună generală, stropită de un păhărel de ţuică, oferită cu curtoazie, chiar de la intrare, de către reprezentaţii Centrului. Mai apoi, vinurile aduse "din ţară", după cum îi place românului cu duioşie să spună, adică din România, s-au acordat armonios cu meniul special, şi el tot românesc, ales cu grijă şi pregătit cu pricepere pentru masa de seară de către iscusita bucătăreasă, Elena Duff.

 

Imagini de la Sarbatoarea Martisorului din Neuchatel din 2009

 

O mare atracţie au fost mititeii, făcuţi ca la "mama acasa", în curte, pe grătar. Bufetul de dulciuri la care toţi invitaţii au contribuit, a fost nu doar românesc şi bogat, dar şi delicios ! Nu au lipsit nicidecum surprizele, ca tombola la care nimeni nu a ieşit păgubaş, glumele, revederile între cei care se ştiau demult, amintirile şi nostalgiile. S-au legat prietenii, mai ales între noii veniţi, şi s-a remarcat zburdălnicia copiilor, tot mai numeroşi şi tot mai măricei, semn că viitorul comunităţii româneşti este deja asigurat, căci de mici toţi cunosc dulcea limba românească. Poate acest lucru a şi inspirat-o una dintre participante, venită din Morge, să interprezete cu emoţie şi melodicitate cântecul "Limba noastră-i o comoară"...

Sărbătoarea Mărţisorului de la Neuchâtel a arătat, prin întreaga ei organizare, dar şi prin prezenţa călduroasă, de veselie, a celor veniţi, că spiritul românesc este acelaşi peste tot, fie şi departe de casă, iar atunci când e vorba de a sărbători, românii sunt neîntrecuţi. De la copii, tineri şi cei mai puţin tineri, toată lumea s-a distrat, dorindu-şi o nouă petrecere cât mai curând !...

Simona Rădulică Montserrat
Neuchâtel