Skip to main content

De vorbă cu Cristina Ungureanu - autoarea primului dicționar român de sociolingvistică

Pagina oficială a universității din Neuchatel aduce în atenția cititorilor un nume românesc: Cristinei Ungureanu din Pitești i-a fost oferită o bursă pe durata de 6 luni în cadrul secției de dialectologie. Obiectul proiectului îl constituie primul dicționar român de sociolingvistică.

 

Cristina Ungureanu a avut amabilitatea să îmi acorde, pentru cititorii Casei românilor din Elveţia, un interviu redat în rândurile ce urmează:

 

dw) Ești pentru 6 luni bursieră a Universității din Neuchatel, prezintă te rog cititorilor proiectul tău pentru această perioadă, dicționarul român de terminologie sociolingvistică (SOCIODIC). 

CU : Proiectul SOCIODIC a fost dezvoltat de Universitatea din Pitești (România) în colaborare cu Universitatea din Neuchâtel și este finanțat de programul SCIEX elvețian, care promovează schimbul științific între Elveția și noile țări membre ale UE.  În cadrul programului SCIEX am ales 2 mentori (din țara de origine și din țara gazdă): doamna Sanda-Marina Bădulescu, profesor la Universitatea din Pitești, specialist în psiholingvistică și sociolingvistică și domnul Andres Kristol, director al Centrului de Dialectologie, din cadrul Universității Neuchâtel, cărora le mulțumesc din suflet pentru tot ajutorul științific și uman oferit.

 

Acest proiect își propune să realizeze, în premieră în România, o imagine sintetică a întregului domeniu sociolingvistic prin elaborarea unui dicționar terminologic de sociolingvistică, cu intenția de a crea un instrument de informare, care să faciliteze o cunoaștere și o mai bună valorificare a potențialului creației științifice, reflectate prin oameni de știință consacrați în domeniu. În orice domeniu de activitate există, de obicei, un vocabular care este folosit pentru a comunica mai eficient ideile, conceptele și pentru a ușura înțelegerea subiectelor puse în discuție. Din acest punct de vedere, sociolingvistica nu diferă cu absolut nimic: termeni precum pidginizare, decreolizare sau diglosie îi pot pune în încurcătură pe cei ce fac primii pași pe această cale.

 

Constituită ca disciplină cu totul aparte în  secolul al XX lea, sociolingvistica este unul din domeniile de cercetare moderne ale lingvisticii actuale. Situată în principal într-o zonă de contact între lingvistică și sociologie, dar beneficiind și de sugestii din alte discipline, ramuri științifice sau direcții de cercetare, sociolingvistica studiază funcționarea limbii în contextul său micro și macrosocial real.

 

Dicționarul de termeni sociolingvistici își propune așadar să cuprindă un număr cât mai însemnat de concepte și noțiuni specifice domeniului, cu multiple exemplificări și referințe actualizate pentru fiecare intrare de dicționar. Sunt urmărite liniile generale care se înscriu în domeniu: comunicarea verbală (chiar interacțiunea) în diferite contexte situaționale și sociale, raportată la norma sociolingvistică a comunității studiate; situația lingvistică și tipologia sa în comunitatea socioculturală înfățișată; funcționarea limbilor și varietăților lingvistice într-o comunitate lingvistică națională; raportul dintre varietățile standard / non standard, influențele lor lingvistice reciproce (datorate factorilor extralingvistici); constituirea, propagarea și funcționarea unei norme literare (prescriptive) în comunitatea lingvistică națională; limbi și varietăți lingvistice în contact; modificarea funcțiilor sociocomunicative a acestora; bilingvism și plurilingvism; diglosie; limbi creole, sabir, pidgin; schimb lingvistic în curs de derulare; atitudini și credințe etnoculturale, reprezentări și reacții metalingvistice ale locuitorilor; politica lingvistică și planificarea lingvistică; educația lingvistică și socializarea copiilor care provin din medii socioculturale defavorizate; preocupările sociolingvisticii care se situează într-un punct de contact cu stilistica textului literar și cele care vizează tehnica de traducere. La acestea adăugăm și metodele și tehnicile utilizate în anchetele de teren (observația directă, conversația dirijată înregistrată, interviuri directive / semidirective, chestionare, eșantion reprezentativ, corpus de bază, corpus de referință, etc.). Avem în vedere teoriile variaționiste, interacționiste, critice și aplicate, iar aria noastră de cercetare va încadra inclusiv microsociolingvistica și macrosociolingvistica.  

 

Informația științifică este furnizată conform celor mai reprezentative lucrări în domeniu. În aceste 6 luni am reușit să realizez infrastructura dicționarului cu ajutorul programului FileMaker care va genera la final dicționarul în mod automat. Am introdus toată nomenclatura (510 intrări). În plus, am participat la 2 conferințe: în Corsica, la Universite de Corte, la Congresul Rețelei Francofone de Sociolingvistică (RFS) și la Universite de Nancy. Și cum orice lucru măreț înseamnă și dificultăți, acestea s-au materializat în 2 articole care vor fi publicate în 2 reviste prestigioase.

 

dw) La Pitești unde locuiești și activezi, ești conferențiar doctor la facultatea din acest oraș, predai printre altele cursul de sociolingvistică, traductologie și ESP (English for Specific Purposes), vorbește-ne despre această activitate.

CU : La Universitatea din Pitești predau cursurile de sociolingvistică și traductologie studenților filologi iar studenților nefilologi cursuri de ESP (engleza economică, engleza juridică, engleza pentru psihologie etc). O fac cu mare plăcere și încerc să le fac cât mai interesante și interactive; apreciez mult receptivitatea studenților români. Este o meserie pe care o iubesc și consider că a fi dascăl înseamnă mult mai mult decât transmiterea de cunoștinte, trebuie să fii mereu "acolo" pentru ei... trebuie să lucrezi cu mintea, dar și cu sufletul. Vreau ca studenții să găsească în mine resurse vii, inedite; de aceea, folosesc orice oportunitate de înrolare într-un proiect național sau internațional, spun "înrolare" deoarece asta înseamnă un proiect - muncă pentru a regăsi apoi multă experiență, experiență de neacumulat vreodată doar prin exercițiul predării.

 

dw) Pentru 6 luni locuiești și muncești în Elveția, care sunt impresiile tale?

CU : Instalarea în Elveția nu a fost deloc ușoară, în luna martie practic a trebuit să dobândesc în timp record toate drepturile unei persoane care locuiește și lucrează aici. De îndată ce am investit timp și efort în această fază administrativă, totul a decurs ulterior foarte calm și natural. M-am adaptat de la început și am impresia că s-au scurs câțiva ani de când locuiesc aici și nu câteva luni. Cel mai mult m-a încântat Centrul de dialectologie unde lucrez, atmosfera este caldă, profesionalismul este cuvântul de ordine, colegii sunt remarcabili, fiecare întrebare a avut un răspuns. Este o țară superbă, peisajul peste tot mirific, cred că oriunde pășeşti aici te simţi foarte bine. Oamenii sunt calmi, corecți iar plurilingvismul de aici nu te face nici pe departe să te simți diferit ori izolat. Mă consider realmente norocoasă a fi fost musafir - cercetător, în acest spațiu în care multilingvismul și experiențele culturale te fac să-ți încălzești mintea la lumina focului forfotei de zi cu zi.

 

dw) Ce paralele ai identificat între activitatea ta din România și cea din Elveția?

CU : Activitatea de cercetare este peste tot la fel, fiind impusă practic de cariera academică. Facilitățile totuși din Elveția își spun cuvântul (acces rapid la toate resursele bibliografice naționale și internaționale, acces la baze de date, acces rapid sitel etc). Altfel meseria de profesor "impune și obligă" oriunde am fi... pentru cineva care investighează fapte de limbă ''acasă'' este acolo unde se intâlnește cu fenomenele și scopurile lingvistice pe care și le-a propus.


dw) Ca specialist în lingvistică, cum vezi evoluția limbii române în viitor? Ce influențe au mijloacele de mediatizare, rețelele sociale?

CU : Limba română este o limbă dinamică, puțin puristă și foarte deschisă inovațiilor. Evoluția limbii este orientată către puternica ei latură neologică. Vorbim, în acest caz, de dominanța neologismelor morfologice, urmate de cele semantice și totuși, într-un procent mai mic de neologismele prin împrumut. Experiența mea academică m-a făcut să constat că este vorba într-adevăr de o necesitate de a proceda la neologie, pentru a putea menține comunicarea specializată în contextul terminologic modern și continuu în mișcare. Este de remarcat, de asemenea, faptul că vitalitatea lexicului nostru nu reiese din cantitatea unităților lexicale ci din adăugările semantice la termenii deja prezenți în limbă. Un lucru rămâne peste toate limbii române atribuit din plin, și anume, semantica bogată a fiecarui cuvânt în parte, care prinde noi valențe de îndată ce apare în contexte diferite, sau imediat ce identifică segmentul referențial căutat a fi surprins în dinamica limbajului.

 

dw) Cum te apropii de sfârșitul stagiului ce imagini îţi vor rămâne întipărite?

CU : Magnifica bibliotecă de la Centrul de Dialectologie, biroul meu veșnic plin de cărți, bunătatea și generozitatea echipei Centrului dar și a prietenilor din Neuchâtel, fetițele mele la școala de aici și în minunatele locuri de joacă, le bus nr.1, lacul Neuchatel cu încântătoarea promenadă, Zermatt- Matterhorn... lacul, muntele și verdele...


E greu, e greu să pleci undeva să îndeplinești un scop, mai ales profesional, e și mai greu să constați nu numai că reușești ci și că, odată împlinit un scop, urmează altul și astfel un nou început căruia va trebui să îi faci față ca nou, ca și când resursele minții ar fi inepuizabile, studiul asta și face până la urmă, ne ține vii, ne antrenează mintea, așadar, o călătorie, o muncă sustinută, un dicționar...o fi oare puțin?

 

dw) Ce mesaj dorești să adresezi cititorilor Casei românilor din Elveţia?

CU : Oriunde ar fi și orice ar face să nu își piardă identitatea. Și cel mai important: a fi om e lucru mare…
 
 

Îi mulțumesc pe această cale Cristinei Ungureanu pentru timpul acordat și îi doresc din toată inima multă energie pentru a continua cu același entuziasm activitatea de cercetare alături de cariera de dascăl dedicat studenților săi. 

 

 

A consemnat

Daniela Weibel - Lucerna