Skip to main content

Pictoriţa Gina Weisskopf

Gina Weisskopf s-a născut la 26 decembrie 1968 la Bucureşti, unde a locuit şi activat până în anul 2011 când s-a stabilit în Elveţia. Pasiunea pentru pictură i-a îndrumat paşii spre cursuri de specialitate în cadrul Casei Armatei din Bucureşti şi a Şcolii de arte, în clasa prof. Iulia Florea-Lucan.

 

În Bucureşti a participat la numeroase expoziţii personale şi de grup dintre care amintim:

 

- Cercul militar 2008 (expoziţie de grup)
- Opera Naţională din Bucureşti 2009
- Librăria Mihai Eminescu Bucureşti (2010)
- Diferite expoziţii personale în galerii de artă particulare

 

Lucrările ei au fost achiziţionate de iubitori de frumos din România, Germania, Austria, Elveţia.

 

Este căsătorită şi are două fiice. În prezent urmează cursuri de artă la Kunstakademie Hamburg.

 

În continuare un interviu pe care Gina Weisskopf a avut amabilitatea să mi-l acorde:

 

- Când ai început să pictezi?

- Am început să pictez acum 7 an,i când m-am şi dus la şcoală să dau examen, după care am fost tentată să caut să fac şi alte cursuri de pictură ca să pot învăţa cât mai mult, de la fiecare profesor am învăţat ceva diferit care m-a ajutat foarte mult în studiul picturii.

 

- Cine ţi-a împărtăşit primele noţiuni de pictură?

- Primele noţiuni de pictură mi le-a transmis la şcoala generală o profesoară de desen, când a fost un concurs de pictură pentru imprimeuri pe materiale şi mi s-a acordat nota 10 cu felicitări, cred că eram în clasa a 6-a. Mai târziu, pe la 19 ani l-am cunoscut pe pictorul Vincenţiu Filimon căruia îi puneam diferite întrebări despre pictură şi eram mirată de ce nu se despărţea de creion şi caietul de schiţe, iar el îmi răspundea că tot timpul găseşte ceva interesant şi face o schiţă.

 

- Ce te inspiră în creaţie?
- Multe mă inspiră în creaţie dar cel mai mult natura şi istoria.

 

- Ce tehnici de lucru foloseşti, ce tehnică te atrage cel mai mult?

- Pictez doar în culori de ulei pe pânză. Uneori mai pictez pe cutii din lemn, mobilă, sau decorez interioare.

 

- Ce te-a determinat să alegi pictura ca profesie?

- Pictura ca profesie? Este ceva ce nu ţine cont de anotimp, de şef, de program, sunt liberă. Altfel m-aş simţi ca un robot.

 

- Cum alegi tema unui tablou?

- Tema unui tablou o aleg spontan în funcţie de ceea ce simt în momentul respectiv...

 

- Lucrezi la un singur tablou până îl finalizezi sau ai concomitent mai multe tablouri în lucru?

- De obicei doar schiţez mai multe tablouri, de terminat însă le termin pe rând.

 

- Ai participat la diferite expoziţii de grup şi personale, cum ai integrat această experienţă în activitate?

- Nu pot spune că a fost o experienţă ci doar un eveniment plăcut.

 

- În prezent studiezi în Germania; ce este asemănător şi ce este diferit făcând o paralelă cu studiul de pictură pe care l-ai făcut în România?

- Nu este nimic asemănător între o şcoală din România şi una din Germania. Pot spune că, aici la Academia de arte din Hamburg, totul este diferit şi profund. Se studiază mult mai mult aici la Hamburg.

 

- Ai expus de curând în Pratteln, care a fost reacţia publicului ?

- Vizitatorii au fost fascinaţi, au fost încântaţi să privească tablourile mele şi să înţeleagă ceea ce eu am pus pe pânză. O doamnă doctor mi-a spus: "Unii pictori gândesc când fac un tablou" făcând referire la tablourile cu inspiraţie istorică şi la explicaţiile pe care i le-am dat eu.

 

- La ce proiect lucrezi în prezent ?

- Eu nu îmi fac proiecte pentru a picta. Pictez pur şi simplu ceea ce simt şi ceea ce gândesc. În momentul în care un pictor îşi face un proiect, după părerea mea, este deja ca un automat programat. În pictură, în artă în general, teatru, film, pictură, dans, literatură, ai atâta libertate încât poţi fi cine vrei, poţi readuce la viaţă fragmente din ceea ce a fost pentru ca oamenii şi tânăra generaţie să înveţe, să nu uite. Însă depide: dacă este artă comercială, atunci îi oferi publicului ceea ce simte nevoia atunci pe moment fără să gândească prea mult, doar pentru relaxare, culoare, sunet, iar dacă faci artă cu adevarat, unicat, atunci oferi altceva publicului, ceva care să nu uite, ceva de care să îşi amintească mereu.

 

În prezent predau cursuri de pictură unor copii foarte interesaţi şi intenţionez, ca proiect de viitor, să îmi deschid o şcoală de pictură pentru copii şi adulţi. Prin pictură un copil învaţă să observe, învaţă să simtă culoarea, dezvoltându-şi mult simţurile şi având şi o satisfacţie deosebită prin ceea ce a realizat la cursul de pictură. La fel este şi pentru adulţi; în plus, un adult care este atât de prins cu problemele cotidiene găseşte la cursul de pictură linişte, culoare, relaxare, o oază de linişte binevenită.

 

- Starea actuală de spirit?

- Greu de spus, aştept primăvara.

 

- Deviza de viaţă?

- Viaţa este scurtă şi nu îmi place să pierd timpul inutil, tot timpul trebuie să am activitate, să ştiu de ce a trecut timpul şi ce am realizat.

 

- Ce mesaj doreşti să adresezi cititorilor Casei Românilor?

- Viaţa este scurtă şi banii puţini, profită de ceea ce poţi ca să simţi că trăieşti.

 

Mulţumesc Ginei Weisskopf pentru timpul acordat şi gândurile împărtăşite. Îi doresc din toată inima şi pe această cale satisfacţii personale şi profesionale, inspiraţii deosebite care să bucure pe toţi iubitorii de artă.

 

De reţinut:

 

În perioada 27 martie - 7 aprilie 2013 Gina Weisskopf va avea o nouă expoziţie personală la galeria Artworks Liestal. Din vânzarile rezultate va fi făcută o donaţie pentru copii orfani din România.

 

Program de funcţionare:


marţi - vineri: orele 17 - 20
sâmbătă - duminică: orele 14 - 19

 

Vernisaj joi 28 martie 2013, ora 18:00, cu participarea pictoriţei Gina Weisskopf.

 

 

 

A consemnat
Daniela Weibel, Lucerna