Skip to main content

Silvia Balu: "Psihologia în germană, un pariu"

"Multă lume mi-a zis că e o nebunie să studiez psihologia în germană fără să am germana ca limbă maternă"
Interviu cu Silvia-Oana Balu, studentă la Universitatea din Basel, Facultatea de Psihologie

- De unde veniţi din România, de cât timp vă aflaţi în Elveţia şi cum aţi ajuns aici?
- Sunt originară din Craiova şi mă aflu în Elveţia din august 2003. Am venit după ce am terminat liceul în România pentru că mama mea se afla deja aici. Dorinţa de a studia la o universitate din Elveţia o aveam însă mai demult.

- Care sunt impresiile dumneavoastră despre Basel, aţi putea face o scurtă paralelă cu oraşul dumneavoastră natal?
- Baselul este un oraş liniştit, turistic şi cultural. Are influenţe franceze şi germane pentru că se află la graniţa cu cele două ţări. O paralelă cu Craiova... competiţia dintre Basel şi Zürich mi se pare asemănătoare cu cea dintre Craiova şi Bucureşti.

- Studiaţi psihologia. Ce fel de pregătire aţi avut înainte de a începe acest studiu, ce motivaţii au stat în spatele hotărârii de a studia psihologia ?
- Am urmat Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova, clasa bilingvă franceză-română de matematică-informatică. În iunie 2003 am luat bacalaureatul, în august am venit în Elveţia şi timp de un an am învăţat germana la NSH Basel. În octombrie 2004 am trecut examenul de germană şi am început studiul psihologiei la Universitatea din Basel. Motivaţia a fost dorinţa de a înţelege mai bine oamenii şi procesele care stau la baza unui anumit comportament.

- Cum aţi rezuma în câteva cuvinte felul în care sunt organizate cursurile ? Care sunt materiile care vă interesează cel mai mult, dar cel mai puţin ? De ce ?
- Cursurile sunt organizate dupa metoda Bachelor-Master, intrată în vigoare după Reforma de la Bologna în 1999. Se pune foarte mult accentul pe practică, teoria psihologiei este mereu însoţită de experimente iar statistica joacă un rol important în toate materiile. Fiecare student este pe rând experimentat (Versuchsperson) şi experimentator (Versuchsleiter). În primul an toţi studenţii participă ca probanţi la experimentele studenţilor din anii superiori. Ajunşi în anul doi, trebuie la rândul lor să conceapă şi să efectueze un experiment în cadrul unui "Projektseminar", având ca probanţi alţi colegi sau studenţi din primul an.

Toate materiile sunt interesante pentru că se completează reciproc. Eu vreau să mă axez pe domeniul psihoterapiei, de aceea mă interesează în mod deosebit cursul de psihoterapie şi seminarele pe tema tulburărilor de comportament şi diverselor metode de terapie.

- Cum vi se par profesorii ? Aveţi vreun preferat ?
- Fiecare profesor e expert în domeniul lui şi în funcţie de cursurile pe care le-am ales, în fiecare semestru am avut alţi profesori. În general am o impresie foarte bună despre ei. Până acum profesorul preferat este cel de "Klinische Psychologie" (psihologie clinică) de anul trecut, pentru că mi-a plăcut felul în care ţinea cursul: la fiecare teorie despre o anumită tulburare de comportament dădea exemple din practica lui cu pacienţii, interpretând pe rând rolul terapeutului şi pe cel al pacientului. "Rollenspiel" (jocul de roluri) este o parte foarte importantă a terapiei cognitiv-behaviorale şi prin aceasta m-a ajutat să înţeleg mai bine simptomele învăţate teoretic. Este un om deosebit de inteligent şi în prezent conduce, împreuna cu alţi profesori de la facultatea noastră, proiectul naţional de cercetare SESAM (Swiss Etiological Study of Adjustment and Mental Health)

- Cu ce vă ocupaţi în timpul liber ?
- Nu prea am timp liber, studiul necesită mult timp şi energie. În ultima vreme am lucrat mult la partea teoretică de la "Projektseminar" pentru care am tradus studii din engleză în germană. Dacă nu citesc cărţi de specialitate, mă relaxez cu romane poliţiste, romanele lui Paulo Coelho şi mai nou ale lui Cătălin Dorian Florescu. Îmi place de asemena să ascult muzică. Preferinţele mele variază pe o scală vastă între latino, rock şi clasic în funcţie de dispoziţia în care mă aflu. Ascult cu plăcere Juanes, Mike Oldfield, Queen, Die toten Hosen, Nightwish, Rammstein, dar şi Mozart, Bach, Beethoven.

- Ce legătură păstraţi cu România ? Dar cu români în Elveţia ?
- În România mai am un bunic cu care vorbesc săptămânal la telefon şi câteva foste colege de liceu cu care comunic prin internet. Legătura cu românii din Elveţia este foarte puternică. În afară de mama, care mă susţine şi încurajează zi de zi, am multe cunoştinţe de origine română cu care mă înţeleg foarte bine. Sunt membră a Clubului Român Baden şi particip la activităţile organizate de acesta. De exemplu, abia aştept să merg săptămâna viitoare la seara dansantă.

- Care eveniment sau situaţie v-a marcat cel mai profund de când vă aflaţi în Elveţia ?
- Trecerea examenului de germană după doar un an de studiu al limbii a reprezentat pentru mine cea mai importantă realizare de până acum. Era o condiţie necesară pentru a începe studiul psihologiei şi în caz de eşec se putea repeta numai o singură dată. L-am luat din prima, am fost foarte fericită şi am sărbătorit împreună cu mama, profesoara şi colegii de la şcoala de germană. Multă lume mi-a zis că e o nebunie să studiez psihologia în germană fără să am germana ca limbă maternă. Sunt foarte bucuroasă că o pot face.

- Care sunt planurile dumneavoastră de viitor ?
- Anul acesta voi scrie lucrarea pentru absolvirea gradului de "Bachelor" (Bachelorarbeit) cu tema "Eficacitatea terapiei cognitiv-behaviorale în tratamentul anxietăţii sociale" (prima lucrare a apărut în 2009, este vorba de Consequences of the Timing of Menarche on Female Adolescent Sleep Phase Preference, n. red.). Anul viitor voi începe practica în Clinica Psihiatrică Universitară din Basel (PUK - Psychiatrische Universitätsklinik) unde am fost acceptată în urma unui interviu. Îmi doresc să termin cu succes gradele de "Bachelor" şi "Master" în Psihologie Clinică pentru ca în viitor să pot profesa ca terapeut cognitiv-behavioral.

a consemnat
Alina Mondini, Zurich