Skip to main content

Sistemul politic elveţian

Casa românilor din Elveţia intenţionează, prin secţiunea “Politica în Elveţia”:
- să vă informeze, prin materiale publicate în mod regulat, despre sistemul politic elveţian şi despre diversele iniţiative politice care afectează, într-un fel sau altul, pe românii din Elveţia
- să articuleze o poziţie politică a românilor din Elveţia

În viaţa oricărui român de aici există o perioadă de 12-15 ani (în unele cazuri de 3-5 ani), până la obţinerea cetăţeniei, în care acesta învaţă funcţionarea societăţii elveţiene. Este vorba şi de integrarea în noua societate, în comunitatea locală în care trăieşte. În această perioadă sunt esenţiale informaţiile politice, pe înţelesul fiecăruia, fie că e vorba de informaţii despre structurile de conducere ale localităţii, cantonului sau federaţiei, fie că e vorba de diversele iniţiative politice, decise prin referendum şi puse în aplicare în diferite moduri.

Tot în această perioadă, drepturile oricărui român din Elveţia sunt la cheremul altora. Este o realitate tristă faptul că într-o ţară în care funcţionează democraţia directă, aproximativ 77% votează şi pentru restul de 23% din locuitori. Astfel, un străin cu domiciliul în Elveţia nu are dreptul să decidă cum se folosesc banii publici, chiar dacă contribuie constant şi conştiincios, prin impozite şi alte taxe, la aceşti bani.

Realizatorii acestei secţiuni sunt:

 

Giorgia Seeholzer (coordonator): locuieşte în cantonul Luzern; în toamna anului 2014 va finaliza studiile începute în anul  2010 la Universitatea din Luzern. După doi ani de studiu al politicii și sociologiei a decis schimbarea specializării, acum direcția de studiu este Cultural Studies cu specializare istorie. Direcția de interes combină politica, sociologia, istoria și antropologia culturală respectiv fenomenul migrației. În luna februarie a anului 2014 se împlinesc cinci ani de implicare activă pentru românii din Elveția. Această implicare a culminat cu inițiativa înființării Asociației AREI, scopul fiind sprijinirea prin integrare a românilor nou veniți în Elveția. Activitatea și interesul personal cuprinde domeniul social și politic. Orientarea ei politică se situează la centru dreapta, paleta de interes fiind conturată de fenomenul migrației, al criminalității și al integrării.

 

 

 

 

 

 

Lidia Piaget: a ajuns în Cantonul Vaud din Bruxelles, unde a fost consilier pe politici publice pentru Asociația Europeană a Constructorilor Navali și a avut ocazia să coopereze cu Comisia Europeană, Parlamentul European și Banca Europeană pentru Investiții. În contact cu acestea, ea a reprezentat interesul companiilor membre în domenii precum comerțul, accesul la fonduri europene, strategie industrială, dezvoltarea resurselor umane etc. Înainte de Belgia, Lidia a locuit în Coreea de Sud unde a fost consultant marketing pentru o companie din domeniul construcțiilor navale. În 2008 Lidia a fost premiată de primăria din Seul pentru implicarea în programul “Ambsador Cultural” prin care a promovat cultura românească. Este pasionată de geopolitică și se implică în acțiuni legate de accesul copiilor la educație.

Născută în Republica Moldova, Lidia deține o diplomă de licență în Jurnalism și Comunicare și un master in Managementul Resurselor Regionale și Comunitare, ambele de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și o diplomă în finanțe de la Lloyds Maritime Academy, Londra.

 

 

 

 

 

 

În lista de mai jos puteţi găsi toate materialele din această secţiune.

 

Dacă vrei să te implici şi tu sau ai sugestii sau pur şi simplu vrei să ne transmiţi o părere, ne poţi contacta oricând.

 

Ultima actualizare a acestei prezentări: 9 iunie 2014.

 

Elveţia, un caz paradigmatic al politicii de integrare

Pornind de la descrierea lui Karl Deutsch (titlul articolului) despre sistemul politic elveţian, am avut curiozitatea de a asculta prelegerile invitaţilor Institutului elveţian pentru studii internaţionale în contextul în care ultima prelegere, din sesiunea de toamnă, a fost susţinută de Andrei Pleşu.

Parlamentul European cere Elveţiei să mărească substanţial numărul permiselor de muncă pentru români

Ca urmare a aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Parlamentul European îşi va da avizul conform cu privire la proiectul de decizie a Consiliului privind semnarea celui de-al doilea protocol la Acordul privind libera circulaţie de persoane, încheiat între UE-27 şi Confederaţia Elveţiană.

România şi Bulgaria - "implicate în criminalitate", actualizat

"Lega dei Ticinesi", un partid de mici dimensiuni din Ticino, a anunţat luni, 3 martie, în cadrul consultărilor ce au avut loc pe tema extinderii libertăţii de circulaţie a persoanelor, lansarea demersurilor pentru convocarea a două referendumuri: primul împotriva extinderii libertăţii de circulaţie asupra României şi Bulgariei, iar al doilea împotriva continuării extinderii li