Skip to main content

Votarea din 8 februarie şi riscurile Elveţiei

Campania pentru votarea din 8 februarie, în Elveţia, privind extinderea liberei circulaţii pentru România şi Bulgaria, a intrat în linie dreaptă. Potrivit ultimului sondaj realizat de către Institutul de cercetare socială practică din Berna (GFS), "Da"-ul păstrează un lejer avans în faţa lui "Nu", tabăra opozanţilor întărindu-se cu 3%, faţă de 1% a partizanilor. Cum fricile legate de actualul climat al crizei economice nu pledează prea mult  în favoarea liberei circulaţii de persoane, ultimele zile dinaintea referendumului se anunţă decisive.

Multiplele dezbateri publice, vizite, declaraţii, conferinţe de presă ale reprezentanţilor pro- şi contra- extinderii liberei circulaţii pentru cele două ţări ale Europei orientale, precum şi întreaga campanie mediatică, focalizează aceeaşi idee: precaritatea locurilor de muncă. De o parte şi de alta toţi pledează pentru păstrarea acestora, strategiile electorale bazându-se pe exploatarea emoţionalului.

La Davos, staţiune elveţiană din partea grizonă şi, conform statisticilor, antieuropeană, recent încheiatul Forum Ecomic Mondial a scos la lumină două riscuri majore legate de criză, şi care ar putea clarifica costisitoarea dilema elveţiană: tulburările sociale şi protecţionismul. «Naţionalismul economic ar putea să ne readucă în anii ‘30», a afirmat în acest context ministrul brazilian al Afacerilor externe, Celso Amorim, subliniind că recesiunea degenerase atunci în depresie. Poate că termenul este prea dur pentru a desemna evoluţia economică a Elveţiei în cazul unei negaţii pe 8 februarie, dar previziunile se arată în mod cert sumbre.

În această ultimă fază a campaniei definitorii în istoria relaţiilor dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, diverse voci de la Bruxelles trag, în cele din urmă, semnale de alarmă. Deşi UE nu ameninţă şi nu invocă nimic asupra reconducţiei acordului liberei circulaţii şi extinderea lui pentru România şi Bulgaria, soarta acordurilor bilaterale rămâne pecetluită în cazul unui refuz popular pe care Confederaţia Elveţiană va trebui să-l notifice cel târziu pe 31 mai: acestea vor deveni automat, în şase luni, caduce.
 
Jean Russotto, expert juridic pe probleme comunitare la Bruxelles, crede că şi acordurile Schengen şi Dublin ar putea fi periclitate, iar UE ar avea ocazia de a impune Elveţiei o nouă ordine instituţională, fără a o încuraja însă la aderare, având în vedere lipsa de afecţiune comunitară faţă de acest stat.

Jacques de Watteville, ambasadorul elveţian pe lângă UE, se arată de asemenea convins că refuzul ar antrena o perioadă de mare insecuritate juridică pentru ţara sa, provocând delocalizări de întreprindreri şi deci, de pierdere a locurilor de muncă. El anticipează că UE îşi va impune revendicările fiscale şi de informaţii bancare, pretinzând Elveţiei utilizarea legislaţiei europene.

Ambasadorul UE la Berna, Michael Reiterer, a afirmat într-o dezbatere publică la Neuchâtel, unul dintre cantoanele proeuropene, că "Uniunea lărgită priveşte astăzi mai mult către Est decât către Centru sau Vest. Elveţia nu se mai află deci în centrul de interes ca înainte". Acesta a mai subliniat că dacă se doresc negocieri cu UE, toate cele 27 de state trebuie să fie de acord şi nu doar 25. În viziunea sa, un acord-cadru între Elveţia şi Uniune ar fi necesar pentru soluţionarea problemelor care reapar mereu după 2, 3 ani. Referitor la modul în care se face această campanie, evident afişele cu corbi ale UDC-ului, ambasadorul este de părere că "ar fi util ca toate partidele să vegheze ca anumite standarde minime să fie respectate".

Poporul elveţian are reputaţia de fi pragmatic, de aceea calitatea relaţiilor cu Europa nu-l poate lăsa rece. Bunăstarea proprie şi suveranitatea sunt propovăduite, cu bună credinţă, de ambele tabere. E nevoie însă şi de o doză de clarviziune, dublată de prudenţă. Într-o lume care se transformă, a crede cu putinţă conservarea statică a propriei poziţii înseamnă a visa cu ochii deschişi.

Simona Rădulică Montserrat, Neuchâtel

Articol publicat de cotidianul Adevărul