Pascal este elvețian, lucrează într-o bancă în Zürich. Nimic neobișnuit. În timpul liber, însă, învață limba română de plăcere, este fan al „Exclusiv în România” pe TVR Internațional și susține Blecher Fest- festival organizat în Roman, județul Neamț, care promovează cultura și arta în rândul adolescenților de acolo, onorându-l totodată pe Max Blecher.

În cadrul festivalului are loc și un concurs de creație literară (proză, poezie, teatru) pe tema eu sunt Blecher și unul de creație artistică (pictură, grafică, sculptură), pe tema exerciții în irealitatea imediată. Concursul se adresează tuturor persoanelor având vârsta peste 18 ani cu cetățenie română sau străină, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau religie.

Deadline-ul NOU! este 15 mai 2017.  Ce presupune fiecare secțiune și ce premii pot fi câștigate  aflați pe site-ul dedicat: http://blecherfest.ro/#/concursuri

Orice contribuție înseamnă mult pentru un astfel de proiect, și pentru aceasta puteți lua legătura direct cu Pascal la telefon +41 79 221 11 22; puteți realiza un transfer bancar în Elveția:

Pascal Flück
Schweigmatt 52
8055 Zürich
IBAN CH33 0483 5017 2401 6000 4                  
Credit Suisse Zürich

sau direct în contul proiectului:
Raiffeisen Bank
Strada Nicolae Titulescu 42
Roman, Neamt 611020
România
IBAN RO76 RZBR 0000 0600 1935 3823
Swift Code RZBRROBU

Cum a ajuns însă un elvețian să creadă în acest proiect? Sau mai bine: ce legătură este între el și Moldova? De ce un Festival din Roman ajunge să fie promovat între românii din Elveția? O poveste interesantă în câteva rânduri.

Casa-Romanilor.ch (C.R.): Cum ai învățat tu română și de unde interesul pentru România?
Pascal Flück (P.F.): Interesul pentru România îl aveam de copil, descoperisem o fărâmă de cultură și țară prin poveștile cu vampiri. La cursul de limbă m-am înscris spontan, voiam să învăț o limbă inedită, iar școala de limbă este în Enge, aproape de servici. Spre deosebire de alți străini, nu am avut un partner pentru care sau cu care să învăț limba sau o motivație de felul ăsta. Nici înclinație pentru limbile latine nu aveam: am învățat franceză la școală, pot înțelege, dar nu pot vorbi fluent.

C.R.: Cum ai aflat de aces proiect și ce te-a determinat să te implici?
P.F.: Am cunoscut-o pe Irina, coordonatoarea proiectului, în Malta, la nunta unei prietene comune. I-am admirat spiritul de inițiativă, a fost implicată într-un proiect social în Tanzania, apoi a avut și o acțiune pentru bătrânii din orașul ei. Am rămas prieteni, chiar m-a invitat ulterior la o nuntă și la un botez în Moldova. Ținem legătura, așa am aflat și de proiectul actual și am decis să mă implic.

Știu, pe propria piele, că este important să ai contextul pentru a dobândi aceste cunoștințe.

C.R.: De ce consideri că e important ca tinerii să fie încurajați în a activa în domeniul cultural?
P.F.: Cred că orice cunoștințe care țin de artă și cultură sunt necesare în dezvoltarea personală, tinerii au de câștigat pe toate planurile, deschizându-și astfel apetitul. Iar cultura, din păcate, nu este atât de mediatizată și de accesibilă precum alte domenii, cum ar fi sportul, și ar avea nevoie de o atenție sporită.
Știu, pe propria piele, că este important să ai contextul pentru a dobândi aceste cunoștințe. Personal am un interes deosebit pentru muzica clasică și pentru viața compozitorilor, pe care am avut șansa să îl cultiv mulțumită tatălui meu, la rându-i pasionat. Am ajuns să mă intereseze picturile, pentru că am un prieten bun din S.U.A. care, în excursiile lui, m-a luat cu el în muzee. Un astfel de Festival este deci o oportunitate pentru tinerii din Roman, șansa de a ieși din cotidian și de a experimenta ceva nou.

C.R.: Și totuși- de ce Roman?
P.F.: Am vizitat Moldova și realizez că nu se bucură de atâtea oportunități. Ca să ajungă la nivelul de dezvoltare al Bucureștiului sau al Transilvaniei, trebuie investit. Iar un proiect dedicat tinerilor este o soluție sustenabilă, unde sprijinul nostru chiar poate face diferența.

Pascal și Irina în Moldova. Fotografie din arhiva personală.

Românii din Elveția au contact cu ambele lumi, cunosc foarte bine realitatea din România, sunt legați și conectați încă la aceasta, cunosc și modelele vest europene.

C.R.: Cum crezi că românii din Elveția pot susține proiectele din România?
P.F.: Mă bucur mereu să văd că oamenii sunt receptivi când aud de proiecte făcute în România. De aici, însă, până la o implicare activă sau măcar la nivel financiar, este un pas de multe ori prea mare. Și e păcat, s-ar putea mai mult și mai bine: românii din Elveția au contact cu ambele lumi, cunosc foarte bine realitatea din România, sunt legați și conectați încă la aceasta, cunosc și modelele vest europene. Trebuie doar să depună efortul să transfere sau să adapteze soluții și inițiative pe care deja le-au trăit. Sunt persoane dezvoltate din toate punctele de vedere, prin faptul că s-au adaptat la o nouă cultură, oameni cu un potențial incredibil.

C.R.: Cum ai avut contact cu românii din Elveția?
P.F.: Particip în paralel cu cursul de limbă română la întâlnirile de tandem, promovate de Casa Românilor. Mi-au lipsit acum, în perioada vacanței, și chiar îmi doresc să mă implic în organizare pentru le asigura continuitatea, cu o frecvență constantă. Cred că este un ajutor mare în învățarea ambelor limbi și în aprofundarea culturii. Pot să port o conversație acum, să scriu mesaje simple, să mă descurc ca turist, dar știu că doar prin exercițiu continuu pot progresa.

La tandem vorbim de toate, acum chiar fac planuri pentru următoarea excursie în România, din septembrie: strâng ponturi despre ce este de văzut la Marea Neagră și în Maramureș și de la Irina (n.r. coordonatoarea Blecher Fest) și de la românii de aici.

Interviu realizat de Livia Bălăcescu,
aprilie 2017