Alba-Neagra între Bruxelles şi Berna
Sau ping-pong cu pisica moartă a Comunităţii Europene. De la înfiintarea ei, Comunitatea Europeană nu a reuşit să găsească soluţii echitabile pentru toate statele sale membre. Dacă ar fi să-l citesc pe Andrei Pleşu, România de exemplu, parte organică a Comunităţii, este asociată apendicelui. Elveţia, la rândul ei, defineşte relaţiile sale politice şi economice cu Comunitatea Europeană în cifre: EU-15, EU-8, EU-2. Cu fiecare "grupă" având o afinitate aparte. Unii sunt mai vecini ca alţii, de unii se sperie, de alţii nu mai scapă. Elveţia a fost, este şi va rămâne selectivă. Motivele sunt complexe, curiozitatea mea parţial satisfăcută. Motiv pentru care curând voi prelucra tema "Elveţia şi străinii, relaţie ambivalentă". Aspecte incredibile, precum expoziţii exotice de popoare, oameni expuşi în grădina zoologică din Basel, sau atitudinea discriminatoare faţă de evrei, nu doar în timpul celui de-al doilea război mondial ci şi înaintea acestuia, sau forma socială patriarhală, sunt doar câteva din aspectele care scot, din punct de vedere istoric, un adevăr neplăcut la lumină.
Dacă excursul propus, ar trebui să înceapă din cele mai vechi timpuri, sau cel puţin din timpul formării Statului elveţian, evenimentele din ultimile zile mă incită să reformulez întregul concept. Cuvântul cheie fiind "discriminarea".
Înţeleg temerea Elveţiei cu privire la o posibilă invadare a pieţei muncii de către străini, implicit a urmărilor acestei invazii. Nu înţeleg însă de ce Polonia beneficiază de alt "regim" decât Germania. Argumentul adus de Bruxelles este corect: Elveţia ar trebui să trateze toate ţările membre în mod echivalent. Ciudat doar că tot la Bruxelles, vocile anti-"cote de imigraţie" nu sunt la fel de elocvente când este vorba de EU-2. Respectiv România şi Bulgaria. Ţări deja sublim cotate. Tradus: "beneficiază" de contingente.
Astfel încât, cel puţin până la momentul în care scriu acest text, România şi Bulgaria nu au de ce să-şi facă griji. Schimbările ce vor avea loc de la 1 Mai sunt aplicate ţărilor EU-8.
Mă uimeşte din ce în ce mai mult profesionalismul jurnaliştilor români, care publică astfel de "concluzii false": Astfel de la 1 Mai vor fi acordate, anual, doar 2000 de astfel de permise pentru muncitorii din opt ţări printre care şi România. - http://www.tvr.ro/articol.php?id=124280
Şi mă calcă pe nervi ideea de a arunca pe fereastră 120 chf doar ca să aud direct de la doamna Sommaruga că nu, România şi Bulgaria nu sunt afectate de decizia luata deoarece ele sunt deja sublim cotate! (deţinătoare de contingente). Dar cum eu nu am ecuson de TVR, voi arunca aceşti bani pe fereastră în exclusivitate pentru cititorii casei-românilor, luni 23 aprilie în KKL Luzern.
Alba-Neagra Bruxelles Berna continuă. Dar nu speraţi ca cineva să ţină cont de România. Dacă jurnalista poloneză Maria Graczyk are curajul să spună: "Schweiz meint die Deutschen und bestraft Polen" - de ce să nu am şi eu curajul să fac o profeţie: dacă Polonia e ţap ispăţitor pentru invazia nemţiilor în Elveţia, România şi Bulgaria vor fi serviţi pe tavă ca un posibil compromis de Bruxelles. Dialogul şi negocierile B.B au loc pe terenul, din punct de vedere juridic, nimănui.
Va urma.