Ambasadorul Ionel Nicu Sava: "cine a vrut să părăsească ţara a făcut-o deja"

Cotidianul Der Bund din Berna a realizat recent un interviu cu ambasadorul român în Elveţia, domnul Ionel Nicu Sava. Vă prezentăm în continuare traducerea acestui interviu.


Cetăţenii cu drept de vot în Elveţia vor participa, în 8 februarie 2009, la un referendum. Este vorba de extinderea protocolului de liberă circulaţie a romanilor.

Ambasadorul României la Berna vede această extindere ca un drept al ţării sale şi ca o contribuţie la îmbunătățirea relațiilor bilaterale.
 
Bund: Câţi români lucrează în străinătate?
Ionel Nicu Sava: Cel mai nou raport al UE în privinţa pieţei de muncă arată faptul că muncitorii români şi bulgari reprezintă în UE doar 0,5% din totalitatea muncitorilor străini. Afluxul muncitorilor din cele 15 state UE vechi este peste tot în Europa mai mare decât al celor din noile state UE şi acest lucru este valabil şi pentru Elveţia. Acelaşi raport arată că numărul românilor care caută locuri de muncă în Europa este cu mult mai mic decât s-a speculat la început. Punctul culminant al emigrării românilor e depăşit - cine a vrut să părăsească ţara a făcut-o deja.
 
- Câţi români lucrează în Elveţia ?
- În Elveţia românii reprezintă mai puţin de 0,4 % din totalul străinilor aparţinând UE. Sunt 4.000 de români. Mulţi s-au stabilit înainte de 1990, având o situaţie bună în această ţară. În România lucrează aproximativ 900 de elveţieni.
 
- De ce lucrează românii în străinătate, deşi în ţara lor e nevoie de forţă de muncă ?
- Economia românească a crescut în ultimul an cu 8 % ca urmare a investiţiilor şi a dezvoltării rapide în domeniul construcţiilor. Într-adevăr există încă un deficit al forţei de muncă. Conducerea din România doreşte să aducă forţa de muncă din străinătate din nou acasă. Dacă salariile vor creşte proporţional cu dezvoltarea economică atunci şi românii vor fi tentaţi să se întoarcă. Prognoza economică pentru 2009 prezice, în ciuda crizei economice, o dezvoltare cu 3 % până la 4%.
 
- Şi totuşi românii câştigă în ţara lor cu mult mai puţin faţă de salariile elveţiene.
- Muncitorii calificaţi sunt atraşi de salariile mai bune. În România salariile aproape s-au dublat în ultimii ani, dar şi aşa mai există diferenţe. UE are ca scop alinierea salariilor, dar acest lucru are nevoie de timp.
 
- Anumite cercuri politice din Elveţia cred că odată cu acordarea dreptului de libera circulatie vor veni mulţi români. Câţi o să vină?
- Nu pot să-mi imaginez că românii o să invadeze Elveţia. Aici vin doar cei care găsesc un loc de muncă la o firmă elveţiană.
 
- Cât este de importantă pentru români acordarea dreptului de liberă circulaţie  de către elveţieni ?
- Pentru România acest lucru este foarte important, ca de altfel pentru toate cele 26 de ţări membre ale UE. Această extindere va contribui la promovarea legăturilor economice şi culturale cu Elveţia.
 
- Cum profită România de aderarea la UE ?
- Aderarea oferă României posibilitatea de a se încadra în rândul statelor moderne. Depinde de noi dacă vrem să profităm de UE. În ultimii 5 ani nivelul de trai s-a îmbunătăţit, iar economia a cunoscut o dezvoltare constantă. Faptul că suntem membri ai UE ne-a oferit şi acces la sume de bani din fondurile UE.
 
- De ce nu foloseşte România mai bine aceste fonduri ?
- Rezultatele investiţiilor nu se pot vedea peste noapte. Din momentul depunerii actelor unui proiect de dezvoltare UE şi până la acordarea fondurilor, trec 2 sau 3 ani. De aceea este prea devreme să spunem după doar 2 ani ca România nu foloşeste îndeajuns aceste fonduri.
 
- Deci România este mulţumită ca membră UE ?
- Da, România e cu siguranţă mulţumită. Sunt convins că este o poveste de succes, dar aderarea la UE nu înseamnă sfârşitul drumului. Ne aşteaptă multe provocări pe care trebuie să le abordăm.
 
- UE critică România pentru corupţie. Este adevărat ?
- Nu aş putea vorbi despre critică. Există mai multe direcţii. Autorităţile române au facut demersuri pentru îndeplinirea standardelor europene. Cel mai important progres este realizarea unui sistem legislativ transparent. Avem o justiţie care functionează, iar judecătorii sunt independenţi. România a realizat reforme împotriva corupţiei, procedurile administrative s-au simplificat şi activităţile serviciilor publice s-au îmbunătăţit. Există un organism care luptă împotriva corupţiei politicienilor, aşa încât să crească încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Ultima evaluare a Comisiei Uniunii Europene a remarcat aceste progrese, menţionând faptul că mai sunt multe lucruri de făcut.

Traducere: Adriana Schwarz, Brig