Skip to main content

Restituire bunuri confiscate, adeverință de salariat, adunare generală

Întrebare:

 

B.A., din Zürich, cetăţean român originar din Iasi, întreabă care este procedura de urmat pentru a intra în posesia imobilului (casă şi teren) restituit dânsului de către Primăria Municipiului Iaşi, în temeiul Legii 10/2001. Imobilul este ocupat de 3 familii de chiriaşi.

 

 

Răspuns:

 

În mod legal, odată cu restituirea imobilului, autorităţile aveau obligaţia să vă pună şi în posesia imobilului. În situaţia dvs., aveţi două categorii de ocupanţi ai imobilului: o familie cu contract de închiriere legal încheiat şi prelungit şi două familii ce nu se găsesc în situaţia de a avea contracte de închiriere încheiate legal, ocupând abuziv cele 3 camere.

 

1.         Pentru prima categorie, în care intră familia cu contract de închiriere încheiat legal şi prelungit, urmează să negociaţi cu aceasta o chirie rezonabilă, având în vedere posibilităţile materiale ale acesteia.

La expirarea termenului din contract, familia chiriaşă trebuie să elibereze spaţiul, în caz contrar puteţi face eliberarea cu judecător.

După rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, în condiţii de opunere a familiei chiriaşe, puteţi apela la cadrul judecătoresc al Curţii de Apel Iaşi.

 

2.    Pentru celelalte două familii, care locuiesc fără contract de închiriere, aveţi la îndemână o acţiune judecătorească în evacuare, instanţa competentă fiind Judecătoria Iaşi şi vă judecaţi în procedura dreptului comun. Taxa de timbru este de 10 lei, la care alăturaţi un timbru judiciar de 0.15 lei. Formulaţi o cerere in 2 exemplare şi o depuneţi la registratura instanţei de judecată, însoţită de actele ce dovedesc calitatea de proprietar. Durata procesului în fond şi căi de atac este de 1 an / 1,5 ani. După ramânerea definitivă, irevocabilă şi executorie a hotărârii judecătoreşti, învestiţi actul judecătoresc şi vă adresaţi executorului judecătoresc.

 

3.         Toate cheltuielile de judecată le recuperaţi de la pârâţi.

 

 


 

Întrebare:

 

V.S., din Elveţia, ne întreabă cum trebuie să procedeze pentru a-şi recupera bijuteriile confiscate de la părinţii săi în anul 1958.

 

 

Răspuns:

 

Persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase sau aliaje ale acestora şi pietre preţioase au fost preluate abuziv pot solicita restituirea acestora Judecătoriei în raza căreia domiciliază sau îşi au sediul, până la data de 31 decembrie 2009.

 

Se pare că aţi pierdut termenul de a promova o acţiune judecătorească. După opinia noastră, puteţi formula o acţiune în faţa Judecătoriei domiciliului dumneavoastră, dacă locuiţi în România, sau la Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti, dacă locuiţi în Elveţia.Temeiul de drept  nu va mai fi U.O.G. nr. 190/2000 republicată în temeiul art.III O.G. nr.24/2003, ci art. 480 şi urm. C. civ.

 

Acţiunea de restituire a bijuteriilor şi a metalelor preţioase preluate abuziv de autorităţile comuniste este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar.

 

În condiţiile în care acţiunea judecătorească este admisă, veţi recăpăta bijuteriile şi obiectele din metale preţioase, ce se află în custodia Băncii Naţionale a României sau, în condiţiile în care aceste obiecte au fost valorificate sau topite, veţi primi contravaloarea obiectelor la preţul pieţei.

 

 


 

Întrebare:

 

A.T., din Elveţia, întreabă care sunt posibilităţile să-şi recapete casa şi terenul, confiscate de autorităţile române în timpul regimului comunist.

 

 

Răspuns:

 

Pe parcursul celor 20 de ani de libertate autorităţile române, Parlamentul şi Guvernul au emis mai multe acte normative de promovare a cererilor sau a notificărilor ce trebuie să fie formulate şi depuse de cetăţenii români sau străini, deposedaţi de bunurile lor, la diferite termene de decădere.În prezent, nu mai este în funcţiune nici o lege care să vă permită să depuneţi cereri sau notificări de restituire a bunurilor preluate ilegal înainte de 22 decembrie 1989.

 

Totuşi, vă sugerăm două căi:

 

a)         să formulaţi o acţiune la Primăria de la locul imobilului şi în urma răspunsului acestei autorităţi, în condiţiile negării dreptului dumneavoastră, să promovaţi o acţiune în revendicare.

b)         pentru că bănuim că în Elveţia sunt mai mulţi cetăţeni de origine română ce au suferit confiscări sau preluări abuzive a bunurilor imobile, să formulaţi o propunere de lege ferenda, solicitând Guvernului României iniţierea unui act normativ ce să acorde un nou termen de acţiune celor ce nu au ştiut de apariţia normelor anterioare. Aici trebuie să se implice, la sesizarea dumneavoastră, şi autorităţile din Elveţia, inclusiv Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

 

 


 

Întrebare:

 

M.N., din Elveţia, ne întreabă care sunt posibilităţile să obţină de la fostul său loc de muncă din Ploieşti o adeverinţă de salariat pentru calcularea pensiei.

 

 

Răspuns:

 

a) Vă puteţi adresa unui mandatar pe care îl cunoaşteţi, expediindu-i un contract de mandat sau o procură specială prin care îl împuterniciţi să se prezinte la fosta dumneavoastră întreprindere şi să solicitaţi, în scris, eliberarea adeverinţei. Procura poate fi dată de dumneavoastră în Elveţia, în faţa Consulului României, sau în faţa unui avocat sau notar din Elveţia. Procura trebuie autentificată.

 

b) O a doua soluţie este de a vă adresa unui avocat din România care, în baza unui contract de asistenţă juridică, să preia cazul şi să obţină adeverinţa de salariat necesară.

 

 


 

Întrebare:

 

Domnul L.P. din Zürich este asociat într-o societate comercială din România şi ne întreabă care este termenul minim de convocare a Adunării Generale.

 

 

Răspuns:

 

În conformitate cu art. 117/ alin. 6. Legea nr 31/1990 ce reglementează constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale din România, termenul de întrunire în adunarea generală nu poate fi mai scurt de 30 zile de la publicarea convocării în Monitorul Oficial al României. Nerespectarea acestui termen determină nulitatea absolută a convocării şi respectiv a adunării generale, deoarece această normă are un caracacter imperativ. Acţionarii nu pot stabili un termen mai scurt de 30 zile, deoarece aceasta ar constitui o încălcare a legii societăţilor comerciale.

 

 

Cabinet de avocatură “Lucian Piţigoi”
Str. Sf. Lazăr, nr. 4,
bl. Peneş Curcanu, et.1
Iași
Tel: 004 (0) 744.765.931; Tel/Fax: 004 (0) 232.232.003”

 

 

Întrebările pot fi trimise completând formularul de contact. Majoritatea întrebărilor, împreună cu răspunsurile aferente, vor fi publicate în cadrul acestei rubrici.

 

Redactare: Lavinia Pop, Zürich și Valentina Dumitru, Neuchâtel