Bloguri personale

Decembrie 1988, Bucuresti, Romania

Isi pune cizmulitele rosii aliniate perfect langa ceilalti pantofi.

Mai da o tura cu privirea.

Zambeste multumita.

Stie ca trebuie sa vina. Era anuntat la 5.

Se uita spre maica-sa cu o privire care tradeaza nerabdarea unui copil de 5 ani neimpliniti inca.

Capacitatea mea de a ma entuziasma vis-à-vis de oameni sau de idei, e destul de redusa si observ ca scade invers proportional cu inaintarea in varsta. Nu e de mirare ca tin cu dintii de acest sentiment ori de cate ori il simt pe-aproape.  Cum asta seara "dintii"-mi sunt cam obositi, de teama sa nu-i pierd din intensitate, m-am gandit sa-l torn pe hartie. Ca la doctor:)

Domnişoarelor şi doamnelor, vi se pregăteşte ceva special, în Zürich, de Ziua Femeii.

Lovindu-ma, ceva mai des decat o fac de obicei, de evenimente romanesti din Elvetia si incercand sa discern "de ce-ul", impactul lor, am realizat un lucru, nu prea imbucurator : ori de cate ori vine vorba de Romania si de prezentarea ei strainilor, necunoscatorilor, exista o tendinta generala de a ne limita la foarte putine simboluri, mereu aceleasi.

Ultimele modificări la algoritmul de căutare folosit de Google au adus, se pare, rateuri: îţi sunt oferite şi rezultate spam care te pot conduce pe site-uri foarte agresive.

2001: pe vremea când aşteptam permisul de muncă, am făcut cunoştinţă, indirect, cu domnul Guido Speck, sperietoarea de la Amt für Migration Luzern. Şeful firmei la care urma să lucrez era iritat de acest domn, care tăia şi spânzura cererile de permise.

Sunt evenimente in viata ale caror aparitie si succesiune se deruleaza intr-un timp redus. E de ajuns sa inceapa, ca hop!, mai dai de ceva asemanator peste cateva zile, mai auzi o aluzie indirecta peste o saptamana, bref, datorita unor stranii coincidente, ai impresia ca tot dai cu nasu' de un subiect pana atunci ignorat sau secundar.

Când intri într-un magazin alimentar te aștepți să găsești alimente și nu baterii sau hârtie igienică. La fel, când intri într-un restaurant te aştepţi la o servire civilizată, cu un meniu care să-ţi încheie ziua de lucru într-un mod cât mai armonios posibil, într-un ambient relaxant.

Doi români (Alexandru din România şi Bogdan din Moldova) împreună cu un kosovar au evadat duminică 16 ianuarie 2011 din închisoarea din Baden.

Neobişnuitul situaţiei, care a fost numită de presa elveţiană o evadare ca în filme, constă în modalitatea de evadare: cei trei au ieşit de la etajul trei al clădirii folosindu-se de 14,5 de metri de... cearşafuri.

Conform secţiunii de informaţii consulare a site-ului Ambasadei române în Elveţia, eliberarea unui paşaport poate dura până la 6 luni. Am aflat de curând şi de ce durează aşa de mult.