Mândria românilor din Elveţia

Pe 8 februarie elveţienii au spus Da reconducerii acordului liberei circulaţii şi extinderii lui pentru România şi Bulgaria. În felul acesta toate cele 7 acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană, plus acordul Schengen, au fost salvate. Demnitarii europeni şi-au exprimat satisfacţia şi au felicitat alegerea făcută, iar ministra de externe elveţiană, Micheline Calmy-Rey, se va prezenta cu fruntea sus, joi, într-o vizită la Bruxelles. Românii şi bulgarii sunt, la rândul lor, multumiţi de rezultatul scrutinului, şi întrevăd noi căi de colaborare pe multiple planuri cu Elveţia. Doar reprezentanţii UDC-ului, nemultumiţi, susţin că vor da vina pe libera circulaţie pentru orice nereuşită internă, privind somajul sau infracţiunile.

Tensiunea generată de ultimele sondaje privind votul capital de duminică, potrivit cărora tabăra opozanţilor sporise foarte mult, a fost spulberată de la primele estimări ale rezultatului, deosebit de favorabile. Motiv de bucurie pentru toţi cei care au votat pozitiv.

Pentru românii şi bulgarii care trăiesc în Ţara cantoanelor emoţiile au fost tot atât de mari ca şi pentru elveţieni. Au fost în joc statutul lor de imigranţi în ceea ce priveşte imaginea creeată de către campania negativă, precum şi recunoaşterea, cu demnitate, a apartenenţei europene.

În diferite oraşe elveţiene, românii s-au întâlnit pentru a urmări împreună rezultatul votării. La Lausanne, Adrian Rachieru, preşedintele Asociaţiei interculturale România-Elveţia, a reunit reprezentanţi ai comunităţii româneşti din partea franceză, printre care scriitori, artişti plastici, jurnalişti, precum şi pe Manuela Maleeva, fosta campioană de tenis a Bulgariei, care, emoţionată, a mărturisit: "Pentru bulgarii şi românii de aici, acest vot nu va schimba prea multe. Simbolic are însă mare importanţă, suntem fiinţe umane şi trebuie să fim trataţi în consecinţă."

Valoarea simbolică a votului a fost consimţită şi de către români. "Privim cu mai multă mândrie acum !" susţine artista plastică Livia Balu. Jurnalista Miruna Coca Cozma crede că putem vorbi despre o victorie elveţiano-română: "Ca români ne-am implicat foarte puternic. În mod simbolic România este acum pe picior de egalitate cu celelalte ţări europene."

Deşi pronosticurile privind rezultatul erau destul de îngrijorătoare, majoritatea a estimat totuşi un final pozitiv. "M-am aşteptat la acest rezultat. M-a deranjat însă ceea ce a fost pe lângă, campania...", spune cineastul Radu Zero. "Ne-a fost teamă din cauza extremiştilor" adaugă scriitorul Marius Daniel Popescu, care crede că "suntem mai bine acum, psihologic, avem sufletul împăcat cu elveţienii."

Grupului de români şi bulgari li s-au alaturat şi elveţieni care au votat cu DA pentru libera circulaţie. "Pe elveţienii care au votat NU îi doare pur şi simplu capul să gândească, sunt efectiv xenofobi" este de părere Lucien Metzner, din Neuchâtel. Isabelle Paccaud, din Lausanne, se arată de asemenea mulţumită de rezultatul scrutinului: "Am crezut ca va fi pozitiv, dar foarte strâns, pentru că ne aflăm la începutul unei mari crize, deci un context negativ."

Ambasada României din Elveţia şi-a adus şi ea contribuţia la rezultatul votării, în limita regulilor diplomatice. "Am avut o bună cooperare cu autorităţile şi o comunicare activă cu presa elveţiană – în perioada cea mai intensă a campaniei, referinţele la România se numărau, zilnic, cu zecile" afirmă ambasadorul ţării la Berna, Ionel Nicu Sava. Mobilizarea comunităţii româneşti nu a fost deloc de neglijat : "Este pentru prima dată după 1990 când românii din Elveţia se mobilizează. Ea se datorează, cred, şi unei noi generaţii, care îşi afirmă indentitatea şi contribuţia remarcabilă", subliniază ambasadorul, pentru care votul confirmă statutul european al României şi realitatea că românii sunt o plusvaloare pentru economia, societatea şi cultura elveţiană.

Din perspectiva unor lideri ai UDC-ului, 40% contra liberei circulaţii reprezintă totuşi o victorie. Reprezentanţi ai aripei tineri a partidului se arată mândri de modul în care s-au investit în această campanie.

Cât despre românii şi bulgarii care vor putea veni la muncă în Elveţia, numărul este limitat, pentru primul an, la 3982 de permise.


Simona Rădulică-Montserrat, Neuchâtel