Deschiderea Şcolii româneşti de pian în Delemont

Arleziana Dubail-Sîrghie s-a născut în România la Bucureşti. Primii paşi în studiul muzicii i-au fost îndrumaţi la vârsta fragedă de 5 ani de către tatăl său, profesor şi compozitor. Au urmat apoi anii de studiu aprofundat cu profesorii Olga Szel, apoi Viorica Rădoi, Lavinia Tomulescu, Aurora Ienei, Dragoş Tănăsescu.

După absolvirea Liceului de muzică George Enescu din Bucureşti şi-a continuat studiile la Conservatorul de muzică Ciprian Porumbescu sub îndrumarea unor profesori prestigioşi: Anatol Vieru, Myriam Marbe, Tiberiu Olah la compoziţie, Victor Giuleanu la teorie muzicală, Alexandru Paşcanu la armonie, Ştefan Niculescu la analiză muzicală, Dragoş Tănăsescu la pedagogie. În 1988 a obţinut cu nota 10 licenţa universitară în Compoziţie-Muzicologie-Pedagogie.

Pe parcursul acestor ani dedicaţi carierei muzicale a obţinut numeroase premii de tehnică pianistică, interpretare şi compoziţie.

În 1990 Arleziana Dubail-Sirghie a devenit profesor titular de pian şi acompaniament la şcoala de muzică nr. 3 din Bucureşti. După stabilirea în Elveţia, în 1992, a activat ca pianist acompaniator, organist, dirijor de cor, continuând în acelaşi timp să predea lecţii de pian.

Arleziana Dubail-Sîrghie este în prezent organistă titulară la Parohia Soulce-Underveiler, director artistic al corului bărbătesc "La Chorale de Delemont" şi al corului mixt "L'amicale des Fribourgeois de Delemont". Este pianistă şi organistă a duo-ului ARPEGGIATO (împreuna cu Cedric Monnin - naist elveţian).

Cum toată activitatea sa muzicală gravitează în jurul instrumentului căruia i s-a dedicat, a venit ca o consecinţă firească decizia de a înfiinţa o şcoală românească de pian, pentru a face cunoscută tehnica pianistică a şcolilor de pian din est, pentru a pregăti virtuozi ai pianului pentru concursuri redutabile, pentru a transmite mai departe dragostea pentru muzică.

Şi nu în ultimul rând pentru a contribui la promovarea culturii muzicale româneşti, ţară ce se poate lăuda cu George Enescu, Dinu Lipatti, Clara Haskil, Valentin Gheorghiu, Radu Lupu, tradiţia trebuie continuată...

Şcoala românească de pian Arleziana Dubail-Sîrghie (ERPADS) din Delemont va fi inaugurată în perioada 15-16 iunie 2012.

Adresa de contact:

ECOLE ROUMAINE DE PIANO ARLEZIANA DUBAIL-SÎGHIE (ERPADS)

Rue du Juin 15, 2800 Delemont (CH) Tel.+41 78 749 29 88 Mail: ecole.piano@bluewin.ch

În continuare câteva gânduri pe această temă pe care Arleziana Dubail-Sirghie a avut amabilitatea să mi le împărtăşească:  

În primul rând doresc să vă felicit pentru deschiderea şcolii româneşti de pian, cu ce gânduri deschideţi porţile şcolii în aceste zile?

Vă mulţumesc frumos! Cu foarte multe emoţii! Mă gândesc în primul rând la copilăria mea, la tatăl meu care m-a învaţat notele la vârsta de 3 ani, înainte să învăţ să citesc, apoi la 5 ani îmi dădea primele cursuri de teorie şi solfegiu; mă gândesc la şansa pe care am avut-o de a mă naşte şi învăţa în România cu profesori de excepţie, de a studia pianul, iar mai târziu de a transmite elevilor mei pasiunea pentru muzică şi în special pentru acest instument nobil care este pianul. Mă gândesc în acelaşi timp la şansa pe care am avut-o când am sosit în Elveţia, de a putea continua imediat meseria pe care am învăţat-o. Am avut această idee când am sosit în cantonul Jura, acum 20 de ani, dar probabil nu am simţit momentul potrivit. Când am văzut că din ce în ce mai mulţi elevi bat la uşa mea şi-mi cer să-i învaţ pianul, m-am hotărât să deschid şcoala românească în capitala cantonului şi să organizez structura cursurilor după modelul din ţară, dar fără a face concurenţă altor şcoli, ci pentru a face cunoscută şcoala românească şi metodele ei.

Cui se adresează cursurile şcolii, ce categorii de vârstă au elevii şcolii?

Cursurile se adresează celor ce doresc să afle secretele acestui instrument şi se  împart în două categorii: prima începe de la vârsta de 4 ani, de la grădiniţa muzicală. Cei care doresc să descopere tainele pianului, chiar dacă nu ajung la un nivel foarte ridicat, dar cărora le place să interpreteze piese ale clasicilor universali, sau chiar şlagăre auzite la radio intră în a doua categorie. În general sunt adulţi, sau tineri ce au terminat studiile.

Am elevi de 65, chiar 78 de ani care doresc să înveţe pianul pentru a face exerciţii de memorie şi menţinere a vitalităţii.

Cum pot fi găsite eventuale talente, există un sistem de testare?

Primul curs de pian este gratuit şi constă în testarea aptitudinilor muzicale şi ritmice ale elevului, prin exerciţii de imitaţie. Dacă trec acest test şi dacă primul contact cu profesorul este bun, atenţia din clasă şi studiul individual acasă vor decide dacă vom avea un tânăr talent.

Ce etape de studiu trebuie să parcurgă o tânără speranţă până la un nivel de virtuozitate unanim recunoscut?

Un elev cu toate calităţile muzicale trebuie să-şi impună un ritm de minimum un sfert de oră pe zi de studiu individual, pentru început. Apoi, în funcţie de nivel, orele de studiu trebuiesc crescute progresiv. Pianul se învaţă cu multă disciplină. Exerciţiile tehnice sunt foarte importante. Etapele variază în funcţie de vârsta elevului şi de capacitatea lui de asimilare.

Un pianist este un muzician complex care trebuie să cunoască bine regulile teoriei muzicale, a armoniei, formele muzicale, istoria muzicii. În acelaşi timp trebuie să înveţe să-şi învingă emoţiile în momentul în care urcă pe scenă, să ştie să transmită sentimentele pe care le resimte în momentul în care interpretează o piesă muzicală.

Rolul profesorului este de a-l ghida cu multă răbdare în toată ucenicia, pentru a-l ajuta să conştientizeze şi să înţeleagă muzica pe care o va interpreta. De aceea încurajez elevii mei să se prezinte la concursuri, să participe la recitaluri. Astfel pot învăţa să-şi stăpânească emoţiile şi să-şi formeze propria personalitate muzicală. Îi ajut să-şi dezvolte capacitatea de a improviza şi de a compune piese muzicale.

Care este mesajul profesoarei Arleziana Dubail-Sîrghie pentru tinerii elevi de pian?

Când un potenţial elev  vine pentru prima dată la şcoală, primul lucru pe care îl întreb este: cine vrea să înveţe pianul: tu? mami? tati? Daca îmi răspunde: EU, ştiu că acel elev va învăţa pianul cu plăcere şi pasiune. Dar fără muncă nu se învaţă nici o meserie. Numai prin studiu cu multă asiduitate şi multă modestie se poate deveni muzician de valoare !

Mulţumesc doamnei Dubail-Sîrghie pentru această discuţie şi îi doresc mult succes.

Traducere şi interviu
Daniela Weibel, Lucerna