Lupta pentru putere din România, pe înţelesul tău

Istoria se repetă.

S-a întâmplat în 2007: 322 de parlamentari români au decis suspendarea preşedintelui Băsescu; a urmat un referendum, la care aproximativ 75% din participanţi au votat împotriva suspendării. Parlamentul, devenind automat nereprezentativ pentru voinţa populară, nu a fost dizolvat, aşa cum se impunea într-o ţară normală.

Se întâmplă în 2012: un parlament dominat de aceeaşi protagonişti, mai flămânzi şi mai agresivi ca niciodată, forţează o nouă suspendare a aceluiaşi preşedinte. Referendumul va avea loc cel mai probabil în 29 iulie, iar secţiile de votare vor fi cele normale în Elveţia: la Consulatul român din Berna şi la Misiunea permanentă din Geneva.

Pe scurt: este vorba de o luptă pentru putere între două grupări.

Pe de o parte e vorba de grupul de securişti naţionalişti, cei care s-au opus regimului Ceauşescu şi a dominaţiei Moscovei, pro-americani. Cel mai vizibil exponent este actualul preşedinte, Traian Băsescu; grupul a făcut câteva progrese în impunerea unui sistem politic mai curat.

Pe de altă parte e gruparea de securişti controlată de ruşi; este părtaşă la jafurile din România din ultimii 20+ de ani (la care au luat parte şi ăia şi ăilalţi), atât că sunt speriaţi, poate şi disperaţi de posibilitatea de a ajunge la puşcărie. Cazul condamnării definitive a lui Adrian Năstase e concludent.

E greu de spus cine va câştiga în final; interesele economice ale Occidentului şi ale Rusiei, de multe ori divergente, vor determina cu siguranţă reacţii internaţionale, la nivel declarativ cel puţin.

Indiferent cine va câştiga, imaginea României (şi a românilor din străinătate) va fi şi mai rea ca până în urmă cu câteva săptămâni. Cât despre economia din ţară... cui îi pasă?