La curtea doamnei Luni

Se-ntâmplă lucruri ciudate

Şi vântul din patru lumi

Se-adună să strângă miraculoase

Frânturi de noapte…

Vântul ce cade din Turla cea Mare

Lasă sădit în neagra pupilă

Zgomot de umbre, războaie stelare,

Fără contururi – unghii de-acvilă

Moartă demult în cioburi de lapte

La curtea doamnei Luni

Nimeni nu ştie ce se întâmplă

Urmează să moară Marea Ducesă?

Bufonul cel Vesel urmează să plângă?

Şi totul să fie alai funerar?

Cortegiul imaginii mele sărace

Minunat nu mai este demult

Strigătul meu a rămas în fereastră

Portocaliu şi straniu de mut

Aşteptând să se întâmple ceva

La curtea doamnei Luni!

(Octombrie, 2000)