Realismul sur 2

Nu facura mai mult de zece pasi si Mekun se opri brusc aproape trantind-o pe spate pe Dunia. Noroc cu pantofii care, din placerea de a scoate scintei pe granitul de Parmezza ce pava coridorul, isi infigeau cu putere tocurile intre dale. Numai cine o cunostea foarte bine pe Dunia putea ghici furia ce o cuprinsese dupa felul in care i se ingustasera ochii, cu genele lungi aproape impreunindu-se. Se intoarse spre Mekun pregatita sa-l pedepseasca asa cum numai ea putea, suierandu-i in ureche pe un ton atat de jos incat o ureche umana nu-l putea percepe. Aerul ii ramase insa in piept vazindu-l pe baiat ca nu-i da nici o atentie. Mekun impietrise privind tavanul arcuit al coridorului. 
- Rukaaaiiiii! - tuna acesta dupa citeva secunde, facind geamurile sa se deschida brusc pentru a-si proteja vitraliile si pe Rukai sa sara de doua ori inaltimea lui, de parca vocea lui Mekun l-ar fi lovit in talpi. 
- Da, domnishoru' Mekun - ingaima spiridusul in timp ce plutea incet spre podea. 
- Ce ti-am spus eu acum o saptamina sa faci? 
Rukai profita de levitatie pentru a-si ridica botina stanga in dreptul ochilor si rasfoi grabit post-it-urile prinse de ea. 
- Sha shcriu pe tavanul culoarului ce mi-ashi dat dumneavoastra sha shcriu! - rasufla el usurat, stiind ca-si indeplinise sarcina. 
- Exact! - tuna din nou Mekun, facandu-l pe Rukai sa se rostogoleasca de doua ori in aer. Si care era prima propozitie pe care trebuia s-o scrii? 
Rukai rasfoi iarasi notitele, ingnorind complet faptul ca de data asta cadea cu capul in jos iar dalele nu erau chiar asa departe. 
- "Ishtoria Selgrimilor shcrisha de domnishorul Mekun" - silabisi cu grija spiridusul. 
- Si chiar asa ai scris, netotule! "Ishtoria" in loc de "Istoria", "shcrisha" in loc de "scrisa" si asa mai departe. Mi-ai consumat degeaba vopselurile, ca sa nu mai spun ca era sa fac infarct cand ti-am vazut isprava! - exagera voit Mekun, stiind perfect ca fizic ii era absolut imposibil sa faca infarct vreodata. O sa le verific si pe celelalte si, daca mai gasesc o singura greseala, esti concediat pe eternitate! - mai adauga baiatul si facu doi pasi spre urmatoarea inscriptie, care spunea: 

"Selgrimii sunt oameni care nu sunt chiar oameni." 

Mekun trecu mai departe, putin incurcat de faptul ca a doua inscriptie arata exact cum trebuia sa arate. Cand o citi si pe-a treia, deja ii parea rau ca ii mai daduse o sansa spiridusului, riscand astfel sa rateze ocazia de a scapa de el pentru totdeauna. Grabi pasul, scrutand tavanul: 

"Selgrimii au existat dintotdeauna pe Pamant. Ba chiar au existat inaintea Pamantului, acesta crescand sub ei." 

"Selgrimii sunt nemuritori" 

"Pentru Selgrimi nu exista obiecte. Ei stiu ca fiintele pe care oamenii obisnuiti le numesc obiecte au o viata proprie si pot comunica cu ele daca vor." 

"Selgrimii nu sunt vrajitori. De altfel, nu exista vrajitori, Harry Potter e doar o carte dupa care s-a facut un film" 

"Aici ma termin. Ai grija sa nu te lovesti de usa salonului tot privind in sus. Tavanul coridorului."