Câţi români sunt în Elveţia - statistici oficiale

Biroul Federal de Statistică (BFS) a publicat de curând rezultatele definitive ale recensământului bazat pe datele din registrele administrative. Astfel, la sfârşitul anului 2010 numărul de locuitori din Elveţia cu rezidenţă permanentă se ridica la 7.870.134  din totalul de 7.940.969 locuitori. Aceasta reprezintă o creştere de 1,1% faţă de anul precedent (2009). În plus, s-a constatat că fiecare a opta persoană din Elveţia locuieşte în unul din cele cinci mari oraşe:  Zürich, Geneva, Basel, Berna şi Lausanne.

Elveţia se numără şi printre ţările europene cu un indice foarte mare de populaţie străină (rezidentă şi nerezidentă) raportată la cea elveţiană, respectiv 23,13 % în 2010. Numărul de persoane de naţionalitate străină cu rezidenţă permanentă şi temporară în Elveţia a crescut la 1.837.112 în 2010. Din acest total, 1.766.277 deţin rezidenţă permanentă, ceea ce reprezintă un procent de 22,44 % din totalul populaţiei rezidente în Elveţia.

După cum bine ştim, o mică parte este reprezentată de români: 0,094 % din totalul populaţiei ţării şi 0,40% din numărul total al persoanelor de naţionalitate străină aflate în Elveţia la sfârşitul anului 2010.

Din anul 2000 până în anul 2010 numărul românilor din Elveţia a crescut de la 3.028  la 7.429 de  persoane, ceea ce reprezintă o creştere procentuală de 245,34%.

Odată cu intrarea în vigoare a Acordului privind libera circulaţie a persoanelor de naţionalitate română şi bulgară pe teritoriul Elveţiei la data de 1 iunie 2009, numărul românilor care au emigrat în această ţară în vederea căutării unui loc de muncă a crescut considerabil. Autorităţile elveţiene acordă anual un anumit număr de permise de muncă pentru lucrătorii care provin din România şi Bulgaria, permise care se împart trimestrial şi se acordă în ordinea solicitării acestora.

La sfârşitul anului 2010, din totalul de 7.429 români aflaţi în Elveţia majoritatea deţineau permise de rezidenţă de tip B (3.825 persoane), C (1.560 persoane) şi L (1.802 persoane). Ȋn tabelul următor se poate vedea concret situaţia permiselor alocate românilor în anul 2010:

Structura pe vârste a totalului populaţiei din Elveţia, de-a lungul secolului XX şi începutul secolului XXI, s-a schimbat în mod dramatic. Proporţia tinerilor (sub 20 de ani) a scăzut de la 40,7% (în anul 1900) la 20,9% (în 2010), în schimb, în rândul persoanelor în vârstă (64-79 ani) aceasta a crescut de la 5,8% la 16,9%, iar în rândul persoanelor în vârstă de 80 de ani şi peste creşterea este cea mai pronunţată (de la 0,5% la 4,7%). Acest proces de îmbătrânire demografică reprezintă o consecinţă a creşterii speranţei de viaţă, dar mult mai important o consecinţă a scăderii ratei natalităţii.

Evoluţia demografică a românilor din Elveţia înregistrează un indice pozitiv comparativ cu totalul demografic al evoluţiei populaţiei elveţiene. Majoritatea românilor din Ţara Cantoanelor este reprezentată de persone cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani. La sfârşitul anului 2010 numărul acestora era de 5.058 din totalul de 7.429 de români, din care  3.566 sunt femei şi 1-492 bărbaţi.

Mai jos vă prezentăm situaţia numerică a populaţiei de naţionalitate română din Elveţia având ca referinţă indicatori precum: vârsta, sexul, repartizarea geografică 

Luând ca reper recensământul realizat în anul 2010 se poate constata că românii sunt, în general, dispersaţi în toate cantoanele, dar cei mai mulţi s-au orientat către regiunile:

1. Vaud - 1’220  români
2. Zürich - 1’183 români
3. Geneva - 916 români
4. Berna - 646 români

Populaţia de naţionalitate română, grupată în funcţie de vârstă, sex şi statut în cantoanele cu cel mai mare număr de români

Zürich, 2010 (Total: 1183)

Geneva, 2010 (Total: 916)

Vaud, 2010 (Total: 1220)

Berna, 2010 (Total: 646)

Lucerna, 2010 (Total: 200)

Basel-Stadt, 2010 (Total: 230)

Basel-Landschaft, 2010 (Total: 119)

Ticino, 2010 (Total: 393)

Aargau, 2010 (Total: 369)

St Gallen, 2010 (Total: 297)

Statisticile complete sunt disponibile în germană şi franceză pe site-ul Biroului Federal de Statistică.

Simona Palca, Winterthur